Zona Bucureştiului şi împrejurimile Capitalei au devenit din ce în ce mai atractive în ultimii ani. Întreprinzătorii au preluat modelul din alte ţări, precum Serbia sau Italia, şi au creat zone turistice noi, cu mare potenţial de dezvoltare, iar clienţii acestui nou tip de excursii la mică distanţă de marile aglomeraţii urbane nu au întârziat să apară. Un rol important în dezvoltarea noilor destinaţii din sudul României îl au corporaţiile care fac team buildinguri şi astfel creează noi tendinţe ale pieţei. Frumuseţile acestor zone limitrofe Capitalei devin interesante şi pentru cei care vor să se relaxeze aproape de casă, cu un buget mai mic decât ar fi nevoie într-un sejur la distanţă mare, ieşind în câştig şi cu două zile pe care le-ar petrece pe drum.
Bucureştiul este principala destinaţie de city break a României, dar are potenţial maxim şi pentru dezvoltarea zonelor din vecinătate şi a unor circuite pe placul multor categorii de vizitatori din străinătate, dar şi pentru românii care vor să descopere noutăţi în ţară. Dacă acum 20 de ani nu erau mulţi care şi-ar fi dorit să-şi petreacă sfârşitul de săptămână sau chiar vacanţa aproape de Capitală, astăzi sunt oferte variate, care se adresează tuturor categoriilor de public. Snagov, Comana, Curţile Domneşti de la Târgovişte de la Potlogi, dar şi Ostrov, în apropiere de Călăraşi, sunt doar câteva dintre destinaţiile care s-au dezvoltat în ultimii ani şi deja îşi primesc turiştii români sau străini. În 2017, Capitala a depăşit pentru prima dată pragul de două milioane de turişti, din care peste jumătate au fost străini. “Bucureştiul a evoluat mult, din punct de vedere turistic, în ultimii cinci ani, şi a devenit, deja, principala destinaţie turistică a României, pe partea de incoming, raportat la numărul de turişti. Turiştii străini sunt încântaţi. Gradul de satisfacţie, după vizitarea Bucureştiului, este mult peste gradul de aşteptare. Aceasta indică faptul că Bucureşti nu este încă promovat agresiv şi coerent pe pieţele ţintă dar este într-o perioadă ascendentă, „pe val”. Potrivit hotelierilor şi touroperatorilor, 2017 a fost cel mai bun an turistic din istoria Bucureştiului, mai ales pe partea de leisure. Din ce în ce mai multe site-uri şi cotidiane sau reviste internaţionale recomandă în mod pozitiv Capitala României”, a explicat, pentru Jurnalul, Traian Bădulescu, consultant în turism.
Capacitatea de cazare a Bucureştiului aproape că s-a triplat în ultimii 15 ani. Dacă în anul 2000 erau 7.422 de locuri de cazare, în prezent sunt aproape 20.000.
Numărul vizitatorilor este în creştere constantă
Specialiştii atrag atenţia asupra faptului că trendul trebuie să fie ajutat să se menţină, pe termen mediu şi lung. Astfel, Capitala are nevoie de o promovare puternică şi coerentă, de un brand turistic, dar şi de o ridicare a gradului de încredere al locuitorilor în potenţialul municipiului.
“2018 este un an decisiv şi sunt convins că toate aceste provocări pot fi rezolvate rapid şi eficient. Dezvoltarea turistică a unui oraş depinde foarte mult de operatorii aerieni şi de hoteluri, iar la acest capitol începem să stăm din ce în ce mai bine. De circa patru ani, ponderea turiştilor de „leisure”, care vin pentru destinaţia Bucureşti sau beneficiază de cel puţin o noapte de cazare în Capitală este în creştere.”
Traian Bădulescu, în turism
Bucureştiul are circa 400 de structuri de cazare clasificate şi 11.548 spatii de cazare, de la hoteluri de cinci stele, până la hosteluri, vile şi reţele de apartamente în regim hotelier. “Cele mai multe hoteluri sunt dedicate oamenilor de afaceri şi orientate pe segmentul business. Însă în ultimii ani s-au dezvoltat şi structurile de cazare dedicate tinerilor, Bucureşti având aproape 50 de hosteluri autorizate. De asemenea, există circa 500 de apartamente in regim hotelier clasificate la 3 stele, care totalizează peste 1.100 de locuri de cazare”, mai spune Traian Bădulescu. În 2010, în Bucureşti erau doar 598.067 de turişti străini, iar statisticile arată că numărul lor s-a dublat în ultimii opt ani. De asemenea, a crescut şi numărul românilor care vizitează anual Capitala şi se cazează la hotelurile bucureştene. Numărul acestora era, conform INS, de 822.404 în anul 2016 şi este în creştere constantă.
Circuitele de la Snagov, pe urmele lui Ţepeş
Lacul Snagov şi mănăstirea Snagov, în care legenda locului spune că ar fi înmormântat domnitorul Vlad Ţepeş, sunt atracţii importante pentru turiştii români şi străini care vizitează împrejurimile Capitalei. Un întreprinzător român a construit aici şi o zonă de agroturism autentic, prin reconstituirea unor case tradiţionale maramureşene, pe care le-a descoperit întâmplător şi s-a hotărât să le salveze, schimbându-le destinaţia. „În 1993 m-am întors din Canada şi am vizitat Maramureşul. Am văzut nişte case vechi şi m-au impresionat foarte mult. Mi-a plăcut arhitectura lor. Am găsit nişte case de vânzare, care urmau să fie puse pe foc, două erau deja demontate. Mi-a plăcut că s-au montat repede şi în cel mai scurt timp am avut casele. Familia mea vânduse casa bunicilor şi îmi era dor de curte, de găini, şi am reinventat o gospodărie de ţară, pentru fetiţa mea, născută în Canada, în amintirea bunicilor. Acum avem cinci case, patru pentru agroturism, cu câte patru camere, iar una este un muzeu al ţăranului. Podul l-am transformat în două camere, iar jos erau deja două camere”, ne spune Cristian Dumitrescu, cel care a creat, la Snagov, Grădina Vlahiei. Acum cinci ani s-a înfiripat ideea de a face agroturism lângă Bucureşti, dar abia de doi ani au fost introduse în circuit căsuţele maramureşene din apropierea Capitalei. „Vin turişti din toată ţara, chiar şi din Maramureş, Braşov, Timişoara, Vatra Dornei. Mulţi vin la aeroport şi preferă să petreacă aici o noapte. Mulţi străini vin aici pentru prima sau ultima noapte în România, într-un sejur. Dar vin şi din ce în ce mai mulţi bucureşteni care nu au timp să meargă în destinaţii îndepărtate, şi foarte multe firme care fac teambuildinguri. Mâncarea este bio şi o producem în gospodăria noastră”, mai spune întreprinzătorul. În zonă se fac şi circuite turistice, plimbări cu barca şi cu vaporaşul, plimbări cu căruţa în pădure, dar turiştii pot alege şi trasee cu bicicleta, prin pădurea Snagov şi alte activităţi de relaxare. Casele tradiţionale au centrală termică proprie sau sobe, astfel încât sunt funcţionale tot timpul anului. Dar au fost montate şi panouri solare, pentru a consuma energie verde atunci când vremea este prielnică. Tot în acelaşi spaţiu, întreprinzătorul român a adăugat şi o casă tradiţională toscană, pe care a recuperat-o şi a reconstituit-o în acelaşi fel. A adăugat şi bucătărie tradiţională toscană, astfel încât turiştii pot să aleagă dacă vor bucate româneşti sau toscane. Preţurile sunt chiar mai mici decât la hotelurile de tei şi patru stele din Bucureşti, până la 75 de euro pentru o cameră.
Excursii la Ostrov, cu degustare inclusă
Excursii de o zi, dar şi teambuildinguri şi excursii de weekend, pentru bucureşteni, se pot face şi la Ostrov, pe malul Dunării. Excursiile care includ degustări de vinuri şi vizite la crame sunt deja preferate de foarte mulţi români şi străini, iar unii combină plăcerea degustărilor cu mişcarea, alegând tururi cu bicicleta la crame. „În general, vin grupuri de până la 50 de persoane, care pot să se şi cazeze la noi, în cele 30 de camere pe care le avem. Facem şi degustări de vinuri, plimbări, vizitarea podgoriei şi a cremei Ostrov. Se fac multe teambuildinguri, dar şi excursii de grup, pentru cei care nu vor să pierdă mult timp pe drum. Se poate merge la plimbare pe Dunăre, cu bacul, într-un circuuit care durează circa trei ore. Sunt şi turişti care vin cu bicicleta, fiind şi un frumos tur de biciclete care include Ostrovul. De la Ostrov până la Constanţa sunt 110 kilometri, iar de la Bucureşti la Ostrov sunt 120 de kilometri, astfel încât se poate ajunge cu autocarul în circa o oră şi jumătate. Mulţi sunt atraşi de excursii de trei zile, în care le facem şi foc de tabără, mese câmpeneşti, cu mâncăruri tradiţionale, saramura fiind specialitatea casei”, explică Oana Belu, managerul domeniului Ostrov. Preţul maxim al unei camere este de 200 de lei pe noapte, dar grupurile pot obţine şi discounturi, în funcţie de numărul de persoane şi de zile.
Paradisul dintre satele de câmpie
Foarte aproape de Bucureşti este şi Comana, alt loc în care se poate merge pe urmele lui Vlad Ţepeş. Pădurea şi zona acvativcă oferă peisaje comparabile cu cele din Delta Dunării, iar întreprinzătorii din zonă au ridicat unul dintre cele mai mari parcuri de tiroliene. La o distanţă de numai 40 de kilometri faţă de Bucureşti, Parcul de Aventură Comana are şase trasee pentru copii şi trei trasee pentru adulţi, cu dificultate progresivă, de la uşor, la mediu şi dificil. Tot aici este şi o tiroliană peste lac.
Pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă operează aproape 40 de companii aeriene, dintre care 8 sunt low cost. Principalele destinaţii ca număr de zboruri sunt Londra, Viena, Frankfurt, Roma, Istanbul, Amsterdam şi Paris iar în total sunt operate aprtoape 70 de destinaţii directe.