În luna februarie a acestui an numărul salariaților la stat a urcat la 1.253.454, după ce numărul posturilor ocupate în instituțiile și autoritățile publice în luna decembrie a anului trecut ajunsese la 1.249.624. Tot cu circa 4.000 de angajați crescuse și în noiembrie numărul angajaților din sectorul public. În intervalul noiembrie 2019-decembrie 2020, perioadă în care liberalii au guvernat singuri, numărul bugetarilor a crescut cu aproximativ 14.000. Pe fondul creșterii numărului acestei categorii de angajați într-o perioadă de criză, când cheltuielile statului au crescut foarte mult, iar deficitele au explodat, evident se pune întrebarea dacă România își poate permite să plătească 1,25 de milioane de angajați în administrația centrală și locală.
În intervalul decembrie 2020-februarie 2021, cele mai multe angajări s-au făcut la Ministerul Apărării Naționale, numărul personalului crescând de la 73.805 la 77.087. Surprinzător, în același timp numărul angajaților din Ministerul Afacerilor Interne s-a redus cu aproximativ 2.000 de persoane, de la 126.481 la 124.882, în condițiile în care acest minister este angajat activ în lupta anti-COVID, iar sindicatele polițiștilor reclamă de mai mult timp lipsa de personal. De asemenea, nici la nivelul Ministerului Sănătății angajările nu au crescut, rămânând aproximativ egale în această perioadă, 18.322 de persoane. În schimb, se constată o creștere a personalului medical din rețeaua sanitară aparținând autorităților locale, de la 138.167 la 140.705.
În 2019 bugetarii au luat 9,8% din PIB
În 2019 numărul angajaților la stat a urcat de la 1,21 milioane la 1,24 de milioane, iar cheltuielile cu salariile au ajuns la 102 miliarde de lei, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Astfel, anvelopa salarială ajungea să reprezinte 9,8% din PIB, fapt ce făcea ca România să aloce cele mai fonduri pentru plata salariilor din sectorul bugetar din veniturile colectate din taxe și impozite, procentul apropiindu-se de 34.
În 2020 ne-am întors în anii crizei precedente
Pe partea de cheltuieli, salariile bugetarilor au crescut cu 7,5% în 2020 și au fost în valoare de 110 miliarde de lei. Asta a făcut ca suma alocată pentru salarii să reprezinte anul trecut 10,6% din PIB și 38% din veniturile bugetului general consolidat. Practic, anul trecut România s-a întors în timp, în perioada crizei din 2008-2010. Atunci, anvelopa salarială ajungea la 10% din PIB, iar Fondul Monetar Internaţional cere Guvernului să o reducă 7% din PIB. Acum, o nouă criză ne prinde cu o anvelopă salarială de 10% din PIB, iar acest lucru va fi tot mai greu de suportat pe fondul incertitudinilor legate de durata pandemiei de o economie ca aceea a României marcate, oricum, de dezechilibre majore.
Evoluția numărului de bugetari (mil. persoane)
2016 1,19
2017 1,20
2018 1,19
2019 1,23
2020 1,24
Guvernul nu are de ales: ori salarii tăiate, ori concedieri
O analiză comparativă cu restul Uniunii Europene ne arată însă că România are cel mai mic număr de bugetari raportat la mia de locuitori, doar 62 la nivelul anului 2019. În realitate, problema României este că nu produce suficient de mult cât să-și permită să țină pe salarii foarte mari, comparativ cu mediul privat, peste 1,25 milioane de bugetari. Vorbim despre un milion de angajați, mulți dintre ei angajați pe sistemul binecunoscut de pile și relații sau pe filiere politice, niciodată evaluați și care au beneficiat în ultimii ani de majorări consistente ale salariilor fără nicio legătură cu performanța. Guvernul va avea în scurt timp de ales: ori taie salariile bugetarilor, ori trece la concedieri. Fără adoptarea unei dintre aceste măsuri, statul își va continua marșul triumfal spre un dezastru total. Va fi nevoit să se împrumute pentru plata salariilor cu dobânzi care vor crește pe fondul crizei economice al cărui final nu-l întrevede nimeni acum. Pentru actuala coaliție de guvernământ, alcătuită și păstorită de președintele Iohannis, tăierea salariilor sau asumarea unui program de concedieri nu ar trebui să ridice mari probleme de conștiință socială, nici măcar într-o perioadă de criză, pentru că sloganul “avem prea mulți bugetari” a fost unul trâmbițat de dimineață și până seara în campania electorală.
Nr de angajări în sectorul privat și în cel bugetar la 1.000 de locuitori în 2019
Țara Privat Bugetar
UE 27 290 109
Suedia 314 168
Danemarca 329 156
Luxemburg 565 147
Olanda 317 146
Finlanda 287 138
Germania 859 136
Belgia 225 130
Franța 256 124
Austria 333 119
Irlanda 277 119
Lituania 325 114
Malta 326 111
Estonia 332 110
Ungaria 346 102
Portugalia 320 99
Letonia 318 96
Spania 277 95
Cehia 347 94
Slovenia 315 93
Croația 269 92
Cipru 352 90
Slovacia 301 89
Grecia 188 88
Polonia 258 87
Bulgaria 275 80
Italia 243 80
România 278 62
Sursa Eurostat