În discuția este finanțarea asigurărilor pentru o suprafață de circa 6,7 milioane de hectare cultivate anual în țara noastră. Intenția ministerului este ca 45 milioane de euro să provină din procentul de 3% din subvenţiile APIA, care este oprit de la fermieri, iar circa 17 milioane de euro să fie accesați de la Comisia Europeană. Diferenţa de bani ar urma să fie alocată de la bugetul de stat. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, spune că noul mecanism de finanțare ar putea intra în vigoare încă din luna august, pentru a fi asigurate la secetă culturile din acest an, dar şi pe întreg anul 2025.
Despăgubirile vor costa bugetul de stat sute de milioane de euro
Fermierii vor putea primi despăgubiri între 200 şi 250 de euro pe hectar pentru culturile distruse de secetă în acest an, suprafaţa calamitată până în prezent fiind de aproape două milioane de hectare la porumb şi floarea-soarelui şi de 100.000 de hectare la grâu şi rapiţă. Fondurile totale estimate pentru plata despăgubirilor pe secetă sunt situate între 500 şi 600 milioane de euro.
Ministerul Agriculturii vrea ca Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) să înființeze o linie verde, un fel de 112, unde fermierii vor putea raporta în orice moment problemele care le întâmpină în ceea ce privește irigarea suprafețelor cultivate.
Trebuie înființat Fondul de risc
Deși în România se vorbește de mai mulți ani despre înființarea unui fond național pentru despăgubirea fermierilor ale căror culturi au fost calamitate, până acum totul s-a rezumat la vorbe. Realizarea acestui proiect este prevăzută a se realiza prin Planul Național Strategic (PNS) 2023-2027 pentru agricultură. Astfel, printr-un proiect de lege va trebui să se înființeze Comitetului de Gestionare a Riscului și a Fondului de risc din agricultură, iar sprijinul prevăzut prin PNS este de circa 391 milioane de euro. Din acest fond, 24,1 milioane euro vor fi acordați ca sprijin fermierilor pentru subvenționarea primelor de asigurare și 367,3 milioane euro ca sprijin pentru cei afectați de pierderea producției agricole, ca urmare a fenomenelor climatice nefavorabile. Totuși, pentru a putea primi acest ajutor în caz de calamitate, fermierii vor trebui să aibă încheiată o poliță de asigurare. Cum însă micii agricultori evită să le încheie din cauza costurilor prea ridicate pentru buzunarul lor, după cum susțin ei, sau pur și simplu pentru că s-au obișnuit ca statul să-i despăgubească, este de așteptat ca viitori clienți ai Fondului de risc să fie fermierii mari și mijlocii. Asta dacă nu cumva Executivul ia în calcul să introducă asigurarea obligatorie și pentru culturile agricole. De exemplu, ele ar putea deveni obligatorii pentru toți fermierii care primesc subvenții.
Problemele care persistă: dreptul de proprietate, perioada de arendare și cadastrarea
Tot prin actualul PNS, agricultura are la dispoziție 1,5 miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii principale de irigații și construcția sistemelor de irigații. Pentru a obține acești bani, fermierii au de îndeplinit însă niște condiții clare. În primul rând trebuie să facă dovada dreptului de proprietate asupra terenului, dar aici lucrurile sunt foarte complicate. Proprietatea agricolă este puternic fărâmițată, pe loturi mici apar chiar mai mulți proprietari, iar mai mult de jumătate din teren este dat în arendă. Perioada minimă pentru care se pot încheia aceste contracte va fi cel mai probabil de șapte ani, proiectul de lege aflându-se încă în dezbaterea parlamentară. Există încă păreri pro și contra pentru această perioadă de șapte ani, mulți fermieri considerând-o prea mică pentru a-și permite să facă investiții mari pentru că riscă să nu-și recupereze nici măcar banii. În plus, pentru a se putea realiza investițiile în infrastructura de irigații, terenurile trebuie să aibă cadastru și să fie intabulate. România are un Program Naţional de Cadastru şi Carte Funciară (2015-2023), pentru care a fost prevăzut un buget de peste un miliard de euro, dar este întârziat. Potrivit datelor publicate de către Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, la începutul lunii mai din cele 9,54 de milioane de hectare de terenuri agricole care fac obiectul subvențiilor acordate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), au fost înregistrate în sistemul integrat de cadastru și carte funciară 7,62 de milioane de hectare (80%).
Amânarea ratelor bancare pentru fermierii afectați
O soluție luată în calcul de către Executiv pentru protejarea fermierilor ale căror culturi au fost calamitate de secetă în această perioadă este amânarea plăților ratelor bancare la împrumuturile contractate de către aceștia. Măsura ar urma să fie adoptată de Guvern printr-o ordonanță de urgență. Ministerul Agriculturii vrea să convingă băncile să accepte ca perioada de suspendare să fie de un an de zile, până pe 1 august 2025, în condițiile în care acum se estimează că ar putea fi calamitate culturile de primăvară și toamnă de pe circa două milioane de hectare.
Mai mulți bani pentru irigații
Ministerul Agriculturii intenționează să dubleze planul de investiții pentru irigații, acesta urmând să crească de la 1,5 miliarde de euro la 3 miliarde de euro, iar din luna octombrie să înceapă lucrările la Canalul Siret-Bărăgan. Discuțiile se poartă acum cu Ministerul Finanțelor, dar suplimentarea sumelor nu va fi făcută de la bugetul de stat, ci printr-un împrumut contractat de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), susținea recent ministrul Agriculturii în cadrul unei emisiuni tv.
Nicu Vasile, președintele LAPAR: „Mai întâi dă-mi o strategie și apoi bani”
Acum că este agricultura iar lovită de secetă, autoritățile se înghesuie să promită bani pentru refacerea sistemelor de irigații, dar nimeni nu pleacă de la criterii de performanță, spune Nicu Vasile, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). „Ne împrumutăm pentru a investii în aceste sisteme, dar nu o facem cu cap. Avem 6,4 milioane de sole de teren, la fel ca în 1907 și vrem irigații. Trebuie să vorbim despre comasarea terenurilor, despre legea arendei care este tot în pom de 30 de ani, despre schimbul de terenuri pentru a face comasarea. Așa vom avea un sistem performant de irigații. Eu vreau să irig pe terenul meu, dar un vecin nu mă lasă să trec pe terenul lui cu instalațiile pentru că nu vrea el, ca proprietar. Asta îi blochează chiar și pe marii fermieri, așa că nu face producție nici micul agricultor, dar nici marele fermier. Vă dau exemplu de la mine de la mine, de la Călărași. Aici sunt circa 410.000 hectare de teren și sunt circa 15.000 de persoane înregistrate cu terenuri la APIA pentru a primi subvenție. Ce agricultură fac acest persoane, mai ales că și multe sunt la o vârstă înaintată. E secetă, dar în multe cazuri aduc apa pe canale și nu o am cui să i-o dau. Agricultura are nevoie de o strategie clară pentru irigații. Dă-mi mai întâi o strategie și apoi bani. Ca să nu mai vorbim că nu mai ai cu cine lucra. Statul dă ajutoare sociale la 3,5 milioane de persoane, prin PNRR plătește 1,1 milioane de pachete de ajutoare anual și la muncă nu vrea să mai vină nimeni”, ne-a declarat Nicu Vasile, președintele LAPAR.
Noi promisiuni pentru realizarea Canalului Siret-Bărăgan
Lucrările la Canalul Siret-Bărăgan, un proiect început în anul 1986 pe râul Siret, între Barajul Călimănești și Lacul Dridu, care trebuia să aibă o lungime de 198 de kilometri, vor începe pe aproximativ 33 de kilometri, iar perioada de execuție ar trebui să fie de trei ani. În prezent este aprobat studiul de fezabilitate cu indicatorii tehnico-economici și lansată licitație pentru lucrări. Dacă va fi finalizat în totalitate, canalul ar putea asigura irigarea a 600.000 de hectare. De asemenea, județe precum Buzău, Ialomița, Brăila, care au sisteme de irigații și cheltuieli foarte mari de pompare de la Dunăre cu stațiile, se va realiza umplerea canalului gravitațional din Siret – Bărăgan, iar costurile cu energia pe care statul le suportă astăzi vor scădea.
Cât se irigă în România
În anul 2024, ANIF asigură aducţiunea apei pentru irigarea unei suprafeţe de 1,6 milioane hectare, reprezentând doar 20% din suprafaţa arabilă a ţării. Ținta ANIF este de a asigura până la finalul anului irigarea unei suprafeţe cumulate de 1,8 milioane de hectare. În anul 2023, s-a irigat o suprafaţă cumulată de 2,33 milioane de hectare.