Potrivit oamenilor de stiinta de la Universitatea Tohoku, in Japonia, Calea Lactee a suferit "o moarte clinica", adica a traversat o perioada cand procesul de formare a stelelor inceteaza si care a durat aproape doua miliarde de ani, incheindu-se cu cinci miliarde de ani in urma. Teoria cercetatorilor niponi a fost confirmata de componenta chimica a stelor existente.
In opinia specialistilor japonezi, in timpul formarii sale, Calea Lactee a atras gazul rece din jur, devenit, ulterior, materie prima pentru formarea stelelor din prima generatie.
Supernovele de tip II, care apar cand miezul unei stele masive intra in colaps, au eliberat in mediul insterstelar elemente chimice precum hidrogen, calciu soliciu si magneziu. Cu aproximativ sapte miliarde de ani in urma, undele provocate de supernove au incalzit gazul, iar substanta rece nu s-a mai acumulat in galaxie, stopand procesele de formare a stelelor.
In aceasta perioada de "moarte clinica" s-au creat supernove de tip Ia, care apar dupa explozia unei stele pitice din componenta a doua stele instabile. Aceste procese catastrofale au determinat imbogatirea mediului cu fier.
Pe masura ce gazul cald s-a racit, fluxurile de gaz rece si-au revenit, conducand la aparitia statelor din a doua generatie, inclusiv a Soarelui