Odată cu creșterea pandemiei, a crescut datoria globală, a crescut și datoria autohtonă și a crescut și presiunea pe reforme fiscale. „Pandemia va lăsa o amprentă durabilă asupra inegalității, a sărăciei și a finanțelor guvernamentale”, sugerează patru experți ai FMI (Vitor Gaspar, Sandra Lizarazo, Paulo Medas și Roberto Piazza) într-o recentă analiză în care semnalau creșterea datoriei globale la nivelul record de 226 de trilioane (226 de mii de miliarde) de dolari americani.
În economiile avansate, politica fiscală rămâne în sprijinul activității economice și al ocupării forței de muncă. În aceste țări, se trece deja la investiții publice pentru a facilita o transformare ecologică și digitală. Dar pe piețele emergente și în țările în curs de dezvoltare cu venituri mici, criza se așteaptă să aibă efecte negative de lungă durată, se așteaptă să conducă la o scădere substanțială a veniturilor comparativ cu nivelurile prepandemice. Sprijinul fiscal se diminuează semnificativ din cauza constrângerilor de finanțare. Guvernele trebuie să acorde prioritate sănătății și combaterii riscurilor continue care provin în principal din variantele noi de virus și de acoperirea scăzută a vaccinului. Experții FMI preconizează că această criză va avea efecte negative pe termen lung și va duce la o reducere a veniturilor fiscale în raport cu tendințele prepandemice, în special în țările în curs de dezvoltare cu venituri mici. Acest lucru va face mai dificilă urmărirea planului de dezvoltare.
În România, o mare parte din populație rămâne încă nevaccinată, iar amenințarea Omicron dublează riscul pandemic. Guvernul pregătește proiectul de buget pe anul 2022, dând asigurări că politica fiscală nu va aduce nici majorări și nici noi taxe și impozite și că bugetul va fi „echilibrat și responsabil”. Dar cele mai recente estimări ale Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP) scot în evidență adâncirea unor dezechilibre macroeconomice, ceea ce va pune presiune nu doar pe construcția bugetară, dar, probabil, și pe următoarea politică fiscală. În raportul CNSP se observă adâncirea deficitului de cont curent până la 6,3% din produsul intern brut (PIB) pentru anul în curs și la 6,1% în 2022, un salt negativ semnificativ de la estimarea de la jumătatea anului, de doar 5% pentru 2022. Deficitul de cont curent exprimă de fapt - așa cum sublinia CursdeGuvernare.ro - nota de plată externă a țării, iar accentuarea sa vine ca rezultat al deficitului comercial în continuă creștere (estimat recent de CNSP la 9,7% din PIB pe 2021 față de prognoza din vară de 8,7% și la 9,9% din PIB pentru 2022). În același timp, datoria publică a României a ajuns la o valoare record, „bătând” pragul de 50% din PIB, analiștii economici fiind de părere că este crucial ca România să se angajeze în reforme fiscale. Totodată, BNR arăta că este nevoie de predictibilitatea cadrului fiscal și de reforme care să sporească colectarea veniturilor și să disciplineze cheltuielile bugetare, „în corelație cu evoluția veniturilor bugetare”.
Datoriile mari și nevoile de finanțare guvernamentale sunt, astfel, surse de vulnerabilitate macroeconomică. România se împrumută constant, iar costurile împrumuturilor sunt deja în creștere, în timp ce băncile centrale din piețele emergente cresc ratele dobânzii pentru a preveni inflația - un alt factor care amenință economia. „Pe măsură ce datoria publică crește la niveluri record, țările trebuie să calibreze politicile fiscale în funcție de circumstanțele lor unice”, subliniază, în loc de concluzie, un paragraf din Monitorul Fiscal elaborat de FMI. Rămâne de văzut ce anume poate însemna pentru România „calibrarea politicilor fiscale”.