Candidatul lui Băsescu, executat silit în patru dosare civile și condamnat penal la plata unor datorii

Ajuns celebru prin răspunsul batjocoritor oferit la întrebarea unor jurnaliști, cum că trăiește pe picior mare, fără bani, deoarece face economii, mâncând pe la recepții și neconsumând pâine, fostul deputat PDL și apropiat al Elenei Udrea și al lui Emil Boc, Adrian Gurzău, este executat silit în patru dosare. Anul acesta, atât o companie imobiliară din Municipiul Cluj-Napoca, cât și Primăria condusă de Emil Boc, precum și o cunoscută companie de gaze, la care se adaugă și fosta soție, Amalia, au cerut instanțelor de judecată, prin intermediul unor executori judecătorești, executarea silită a fostului parlamentar. Iar magistrații au încuviinţat toate cererile de executare silită. Deciziile de executare cântăresc foarte mult în defavoarea fostului ales, deoarece au fost pronunțate după ce, în luna martie, Adrian Gurzău a primit o condamnare la închisoare cu suspendare, în dosarul “Carpatica Asig”, de doi ani și opt luni, având de returnat suma de 81.500 de euro. Datoria este chiar mai mare decât “darurile” de botez pe care Gurzău declară că le-ar fi încasat de pe urma creştinării celor doi copii ai săi, ambi nășiți de Elena Udrea.

Problemele unuia dintre oamenii lui Traian Băsescu din Cluj-Napoca par a fi fără sfârșit, după ce Adrian Gurzău și-a terminat mandatul de deputat în Parlamentul Româ­niei. Personajul a încercat chiar să candideze, în vara anului trecut, din partea PMP, la alegerile pentru Primăria Cluj-Napoca, fiind lansat chiar de către Traian Băsescu, însă planurile sale și ale mentorului său politic au fost zădărnicite de DNA.

Procesele civile au început după pronunțarea condamnării penale

Însă nu doar problemele penale îi dau dureri de cap lui Adrian Gurzău. Ci și cele civile. Mai exact, în aprilie anul acesta, la Judecătoria Cluj-Napoca, pe rolul Secției Civile, compania Impakt Pro Imobiliare SRL l-a acționat în judecată pe Adrian Gurzău, cerând instanței să-l oblige să plătească dato­riile pe care fostul parlamentar le avea către această societate. În data de 2 mai 2017, magistrații clujeni au admis cererea formu­lată de către SC Impakt Pro Imobiliare SRL și l-au obligat pe Adrian Gurzău să plătească în contul creditoarei suma de 2.655,89 de lei, reprezentând debitul principal, dar și să achite penalități de întârziere de 0,5% pe zi, începând cu data de 26 ianuarie 2017 și până la plata efectivă, fără ca valoarea acestor penalități să depășească debitul principal.

Adrian Gurzău putea să facă plata în termen de maximum 20 de zile de la comu­nicarea hotărârii, dar să și achite alți 557 de lei reprezentând cheltuieli de judecată. Deși fostul parlamentar avea posibilitatea să conteste hotărârea Judecătoriei Cluj-Na­poca, acest lucru nu s-a întâmplat. Însă, așa cum se va vedea în continuare, nici plata nu a fost efectuată.

Acest lucru rezultă din conținutul unui al doilea proces, pe care Impakt Pro Imobiliare SRL, prin intermediul Biroului Executorului Judecătoresc Ioan Călin Sortan, l-a intentat împotriva lui Adrian Gurzău, tot la Jude­cătoria Cluj-Napoca, în data de 2 august 2017. Aceștia au cerut instanței încuviințarea executării silite a fostului parlamentar. Două zile mai târziu, magistrații a admis cererea de încuviințare a executării silite, printr-o hotărâre fără cale de atac.

Apartamentul a dispărut din declarațiile de avere ale parlamentarului

Speța este cu atât mai interesantă, cu cât, din ultimele declarații de avere depuse de Adrian Gurzău, în calitate de deputat, rezultă că fostul parlamentar nu deține nicio proprietate imboliară. Din aceste documente, reiese că, în anul 2007, Adrian Gurzău, împreună cu fosta soție, Amalia Ramona, au cumpărat un apar­tament, în suprafață de 118 metri pătrați, în Cluj-Napoca, pe care îl dețineau în proporții de ½ fiecare. Banii ar fi provenit din contractarea, în 2006, a două credite de la Banca Transilvania, unul în valoare de 40.000 de euro, iar celălalt, de 20.000 de euro, scadente în anul 2021. Trăind, oficial, doar din indemnizația de parlamentar și din salariul fostei soții, de inspector școlar și de profesor de liceu la Cluj, Adrian Gurzău declara venituri suplimentare abia în declarația de avere completată în anul 2012, când a menționat faptul că a primit „dar” la botezul fiului său cel mare, Mihnea Andrei, suma de 35.000 de euro. Nașă de botez a fost Elena Udrea.

Ei, bine, apartamentul din Cluj și creditul de 20.000 de euro au dispărut din declarațiile de avere depuse de Adrian Gurzău începând cu data de 14 iunie 2014. Tot de atunci, din aceste documente dispare orice referire la soția sa, Amalia Ramona, însă nu apare nicio informație cu privire la încheierea sau derularea vreunei tranzacții imobiliare sau a rezultatului vreunei acțiuni de partaj.

Din informațiile intrate în posesia noastră, în aprilie 2013, Amalia Ramona Gurzău a deschis, tot la Judecătoria Cluj-Napoca, acțiune de divorț împotriva lui Adrian Gurzău, însă, în luna octombrie a aceluiași an, aceasta a renunțat la judecată.

Relația dintre foștii soți Gurzău a continuat, și nu în termeni amiabili, chiar și anul acesta, când, în 24 aprilie 2017, Amalia Ramona Gurzău, prin intermediul Societății Civile a Practicienilor Executorilor Judecătorești Man și Asoci­ații, a cerut magistraților Judecătoriei Cluj-Napoca încuviințarea executării silite a lui Adrian Gurzău. Instanța a încuviințat cererea în data de 2 mai 2017.

Salvat de două ori de nașa Elena Udrea

În 2016, ultimul său an ca deputat, îl regăsim pe Adrian Gurzău falit și fără nicio proprietate menționată în declarația de avere. Însă tot Elena Udrea pare să-l fi salvat. Recăsătorit cu Cecilia Georgiana Petrovan, Gurzău a redevenit tată. Nașă de botez a fost tot Elena Udrea, iar la ceremonie a participat însuși Traian Băsescu. Evenimetul privat a coincis cu unul politic, întrucât Adrian Gurzău s-a decis, atunci, să candideze din partea PMP la Primăria Cluj-Napoca, împo­triva fostului său șef de partid, Emil Boc. Spre deosebire de drumul politic ulterior al personajului, botezul celui de-al doilea copil a lui Gurzău s-a dovedit a fi un succes, ceremonia aducându-i un câștig de 23.500 de euro.

Revenind la situația dato­riilor pe care Adrian Gurzău le are către firma de imobi­liare Impakt Pro, dar și către fosta soție, Amalia, acestea s-au accentuat după ce, în 7 aprilie 2016, Eon Energie SA l-a acționat în judecată pe fostul deputat, pentru că nu a plătit factura la gaze. În 22 septembrie 2016, Judecătoria Cluj-Napoca a admis în parte cererea furnizorului de gaze, obligându-l pe Gurzău să plătească 900 de lei, reprezentând contravaloarea produsului livrat, și 80 de lei penalități de întârziere. Sentința a fost una executorie de drept, însă, ca și în cazul datoriei către Impakt Pro Imobiliare SRL, nu a fost respectată. Așa se face că, în 3 aprilie 2017, Eon Energie România SA, prin intermediul executorului judecătoresc Ioan Călin Sortan, a cerut Judecătoriei Cluj-Napoca executarea silită a lui Adrian Gurzău. Cererea a fost admisă în data de 12 aprilie.

Necazurile s-au ținut lanț de finul Elenei Udrea

Acest acord de recunoaștere a vinovăției a ajuns, în noiembrie 2016, pe masa judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție. Judecătorii au cerut, atunci, Laurei Codruța Kovesi ca DNA să acopere unele omisiuni din conținutul acordului de recunoaștere a vinovăției încheiat cu Adrian Gurzău, în sensul ca procurorii să prezinte cuantumul folosului primit de acesta, ca obiect al infracțiunii de trafic de influență. În 10 ianuarie 2017, instanța a constatat faptul că Adrian Gurzău nu mai are calitate de demnitar, motiv pentru care a dispus că Tribunalul București este instanța competentă să-l judece. Gurzău a atacat cu contestație sentința, contestație pe care Completul de cinci judecători a respins-o.

Așa se face că, în data de 28 martie 2017, înainte ca Adrian Gurzău să primească cele trei sentințe de execu­tare silită în procesele civile, Tribunalul București a dispus condamnarea acestuia la doi ani și opt luni de închisoare cu suspendare. Totodată, Adrian Gurzău a fost condamnat să presteze 60 de zile de muncă neremunerată, în folosul Regiei Autonome a Domeniului Public din cadrul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca. Însă partea cea mai grea a sentinței a fost aceea prin care instanța a dispus confiscarea de la Gurzău a sumei de 365.661 de lei, echivalentul a 81.502 euro, reprezentând folosul necuvenit prin săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa. Fostul deputat mai are de achitat și 1.100 de lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Bomboana pe colivă o reprezintă un alt dosar civil, pe care Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, prin primarul Emil Boc, i l-a intentat lui Gurzău cu o lună de zile înainte de pronunțarea sentinței penale. În 14 februarie 2017, municipalitatea a cerut Judecătoriei Cluj-Napoca executarea silită a fostului parlamentar, cerere încuviințată de instanță în data de 29 mai.

Complice la infracțiunile Angelei Toncescu, în dosarul „Carpatica Asig”

Cariera politică a lui Adrian Gurzău a fost întreruptă, însă, anul trecut, când DNA a cerut arestarea preventivă a fostului deputat pentru trafic de influ-ență. În luna februarie a acestui an, Adrian Gurzău a fost trimis în judecată, sub control judiciar, alături de fostul șef al Secției de Combatere a Traficului de Migranți din IGPR – DCCO, ­acestuia, Călin Cataramă, acuzați de fals în înscrisuri, ­-țiuni informatice și dare de mită, precum și de alte persoane. Cei în cauză au calitatea de complici ai Angelei Toncescu, fost membru în Consiliul de Administrație al Carpatica Asig ­pentru trei infracțiuni de trafic de influență. Procurorii susțin, în rechi­zitoriu, că Angela Toncescu, în perioada 2015-2016, a acționat direct sau prin intermediul acestor complici pentru a influ­ența deciziile ASF în favoarea Carpatica Asig. Demersul acesteia viza obținerea avizului numirii sale în funcția de preșe-dinte al Consiliului de Admi-nistrație al Carpatica Asig, dar

și ca ASF să nu adopte decizii ­companii de asigurări. ­sunt acuzați că, în schimbul influenței pe care o aveau asupra unor persoane din conducerea ASF, au pretins și primit foloase necuvenite constând în indemnizați lunare pe care le-au încasat de la Carpatica Asig. Banii erau “mascați” prin încheierea cu societățile pe care aceștia le administrau a unor contracte a căror valoare ajungea, în unele cazuri, și la 480.000 de euro, fără TVA. În acest caz. Adrian Gurzău, împreună cu un alt complice, a încheiat cu DNA un acord de recunoaștere a vinovăției. Gurzău a acceptat să primească o pedeapsă de doi ani și opt luni de închisoare cu suspendare, pe un termen de încercare de trei ani și interzicerea, pentru alți doi ani, a dreptului de a ocupa o funcție publică sau de conducere în cadrul firmelor private.