Cele trei bazine ideologice care se vor confrunta în alegerile pentru Primăria Capitalei din data de 7 decembrie sunt zona progresistă, zona moderat-conservatoare și zona suveranistă. În timp ce sondajele de opinie au realizat deja un clasament pentru acest scrutin, reperul cel mai elocvent al intenției de vot îl reprezintă rezultatele din primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025. Rezultate care arată o evoluție spectaculoasă a proiecției voturilor, acordate politic, față de alegerile locale din Capitală din vara anului trecut. Electoratul „nicușorist”, pe care se bat, acum, patru candidați, a pierdut peste 7 procente, zona moderat-conservatoare, unde avem doi candidați, s-a împuținat cu aproape 14 procente, iar segmentul suveranist al electoratului bucureștean, unde se luptă trei candidați, s-a „umflat” cu peste 22 de procente. Ca și la alegerile din 2024, și de această dată pare să se repete istoria „canibalizării” voturilor între candidați de aceeași orientare ideologică, ceea ce face ca teoria „votului util”, folosită de Nicușor Dan pentru a câștiga al doilea mandat de primar general, să fie, de această dată, foarte greu de pus în practică.
Proiecția împărțirii voturilor bucureștenilor, în perspectiva alegerilor parțiale pentru funcția de primar general al Capitalei din data de 7 decembrie 2025, pornește de la rezultatele obținute pe votul politic acordat, tot în Capitală, la ultimul scrutin reprezentativ organizat. Mai exact, votul politic acordat în primul tur al alegerilor prezidențiale din data de 4 mai 2025. Este vorba tot de un vot nominal și tot de un vot politic, așa cum se întâmplă la alegerile pentru primar.
Conform acestei proiecții, există trei direcții electorale majore la nivelul Bucureștiului. Un vot mai degrabă orientat către candidați progresiști, un alt vot îndreptat către candidații moderat-conservatori și un vot acordat candidaților cu orientări suveraniste.
În primul tur al alegerilor prezidențiale din anul 2025, zona politică progresistă a adunat, în București, cele mai multe voturi. Ea a fost reprezentată de către candidații Nicușor Dan și Elena Lasconi. Scorul obținut de Nicușor Dan în 4 mai 2024, la nivelul Capitalei, a fost de 40,025% (43,68% în Sectorul 1, 39,53% în Sectorul 2, 42,76% în Sectorul 3, 38,5% în Sectorul 4, 30,75% în Sectorul 5 și 44,93% în Sectorul 6). Cu excepția Sectorului 5, unde s-a clasat pe locul al doilea, în toate celelalte sectoare, acesta a ieșit pe primul loc.
De asemenea, pe aceeași zonă electorală a candidat și fosta președintă a USR, Elena Lasconi, care a reușit să obțină, în București, o medie de 2,7716% (2,76% în Sectorul 1, 2,72% în Sectorul 2, 2,93% în Sectorul 3, 2,86% în Sectorul 4, 2,57% în Sectorul 5 și 2,79% în Sectorul 6).
Patru candidați pe zona progresistă
Adunate voturile acestor doi candidați ajung la 42,7976% la nivelul Capitalei. Pe aceste voturi se bat, acum, patru candidați cu viziuni progresiste pentru funcția de primar general al Capitalei. Este vorba despre candidatul PNL, Ciprian Ciucu, primar al Sectorului 6, Cătălin Drulă, candidatul USR, deputat de Timiș în Parlamentul României, Vlad Gheorghe, fost europarlamentar USR și actualmente președinte al partidului DREPT, precum și Ana Ciceală, lidera partidului SENS, formațiune desprinsă din USR.
Conform unor proiecții sociologice, cel mai bine clasat în această zonă electorală este Ciprian Ciucu, care ar reuși să atragă, din această masă de 42,7876%, un procent de 60%, ceea ce înseamnă că, la nivel general, scorul proiectat al candidatului PNL ar fi de 25,67856%.
Celelalte 40 de procente din corpul electoral progresist de 42,7976% se vor împărți, astfel, către Cătălin Drulă, Vlad Gheorghe și Ana Ciceală. Ponderea cea mai mare ar fi adjudecată de către Cătălin Drulă, în proporție de 80%, ceea ce, la nivel general, ar însemna un procent de 13,695232% pentru candidatul USR. În acest sens, scorul general al lui Vlad Gheorghe ar fi de 2,567856%, iar al Anei Ciceală de 0,055952%.
Surprize de la suveraniști, dar și pentru suveraniști. „Mesia” îndeamnă la boicot
La polul ideologic opus se afă zona suveranistă, care și-a făcut simțită prezența atât în primul tur al alegerilor prezidențiale anulate de anul trecut, cât și la alegerile prezidențiale din primăvara acestui an.
În primul tur al alegerilor prezidențiale din anul 2025, zona suveranistă a fost reprezentată de către candidatul AUR, George Simion, care, la nivelul municipiului București, a reușit să se claseze pe poziția a doua, după Nicușor Dan, cu un scor general de 25,2593% din voturile valabil exprimate. Iar la Sectorul 5, a reușit să se claseze chiar pe primul loc. Concret, Simion a luat 21,43% în Sectorul 1, 24,59% în Sectorul 2, 23,33% în Sectorul 3, 26,58% în Sectorul 4, 34,01% în Sectorul 5 și 21,61% în Sectorul 6.
Pe acest electorat de 25,2583% la nivelul Bucureștiului, se bat, la alegerile din data de 7 decembrie 2025, trei candidați. Este vorba despre jurnalista Anca Alexandrescu, susținută de AUR, despre actorul George Burcea, susținut de Partidul Oamenilor Tineri (POT), și de influencerul Virgil Zidaru, zis „Makaveli”, apropiat al SOS România.
Dintre cei trei, Anca Alexandrescu ar putea atrage 80% din acest segment de electorat, ceea ce înseamnă, la nivel general, un scor de 18,20664%. George Burcea și Virgil Zidaru ar putea capta celelalte zece procente.
Problema suveraniștilor la aceste alegeri este aceea că, spre deosebire de primul tur al alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025, există mai mulți candidați. Mai mult, atunci, candidatul unic al segmentului a fost sprijinit de către Călin Georgescu. Ceea ce acum nu mai este valabil. Georgescu a declarat public că nu recunoaște aceste alegeri, că nu susține niciun candidat și și-a îndemnat adepții la boicot. În aceste condiții, este posibil ca o parte semnificativă a electoratului suveranist să-i dea ascultare și să stea acasă pe 7 decembrie.
Candidatul moderat-conservator pleacă cu prima șansă
Zona moderat-conservatoare a electoratului bucureștean și-a împărțit, în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2025, voturile între candidatul oficial al Coaliției PSD-PNL-UDMR, Crin Antonescu și Victor Ponta. Așa s-a făcut ca aceste candidaturi să ocupe locurile 3 și 4 în Capitală. Însă, cumulate, scorurile obținute au fost de 29,8483%. Un alt candidat de pe aceeași zonă care a participat la acel scrutin a fost Lavinia Șandru, din partea PUSL, care a obținut, pe 4 mai 2025, 0,481% în București.
Concret, scorurile cumulate ale lui Crin Antonescu și Victor Ponta au fost 30,56% în Sectorul 1, 31,02% în Sectorul 2, 28,85% în Sectorul 3, 29,75% în Sectorul 4, 30,43% în Sectorul 5 și 28,48% în Sectorul 6. La rândul ei, Lavina Șandru a obținut 0,45% în Sectorul 1, 0,58% în Sectorul 2, 0,58% în Sectorul 3, 0,64% în Sectorul 4, 0,66% în Sectorul 5 și 0,57% în Sectorul 6.
Astfel, acest segment de electorat ar avea o pondere de 30,3293% în București. La alegerile pentru funcția de primar general al Capitalei, din data de 7 decembrie 2025, pe acest segment se luptă candidatul PSD, Daniel Băluță, și candidatul PUSL, Liviu Negoiță. Cel mai bine clasat ar fi Băluță, care ar acoperi 90% din segment, adică un scor de 27,29637% din scorul general, în timp ce Liviu Negoiță pleacă de la o proiecție, bazată pe această statistică, de la 3,03293%.
Schimbări dramatice ale intenției de vot între localele din 2024 și primul tur al prezidențialelor din 2025, în București
În baza acestei proiecții, care are la bază scorurile politice obținute în primul tur al alegerilor prezidențiale și împărțirea diferită a intenției de vot pe fiecare zonă între candidații reprezentativi, clasamentul de start în campania electorală pentru funcția de primar general al Capitalei ar fi: Daniel Băluță (PSD) – 27,29637%, Ciprian Ciucu (PNL) – 25,678561%, Anca Alexandrescu (AUR) – 18,20664%, Cătălin Drulă (USR) – 13,695232%, Liviu Negoiță (PUSL) – 3,03293%, Vlad Gheorghe (DREPT) - 2,567856%, George Burcea (POT) – 2,52%, Virgil Zidaru – 2% și Ana Ciceală (0,056%).
Topul corespunde și ultimelor sondaje de opinie realizate pentru măsurarea intenției de vot în perspectiva scrutinului din București, din data de 7 decembrie 2025.
Conform Avangarde, Daniel Băluță se află pe primul loc, cu 25%, urmat de Ciprian Ciucu, cu 23%, de Cătălin Drulă, cu 18% și de Anca Alexandrescu, cu 16%. Sondajul Nivel Research, realizat la comanda PNL, îl plasează pe Ciprian Ciucu pe primul loc, cu 26,4%, urmat de Daniel Băluță, cu 24,5%, de Cătălin Drulă, cu 18,7% și de Anca Alexandrescu, cu 15%.
Interesant este că, deși sondajele îl plasează în fața Ancăi Alexandrescu, cel mai mare deranj pentru candidatul USR, Cătălin Drulă, pare să fie chiar această candidatură din partea AUR, acuzând acest partid de un blat cu PSD. Iar supărarea ar putea avea temei numai dacă, într-adevăr, există informații că Drulă s-ar afla pe locul al patrulea, chiar și în condițiile în care pozează în candidatul oficial al președintelui Nicușor Dan.
Procente importante, mutate dintr-o parte în cealaltă
Scrutinul din 7 decembrie 2025 pentru funcția de primar general al Capitalei ar trebui, de asemenea, analizat și din perspectiva ultimelor alegeri locale de la București, care au avut loc în data de 9 iunie 2024. Și, pornind de aici, cum s-au modificat preferințele electoratului bucureștean din 9 iunie 2024 până în 4 mai 2025.
De remarcat este că Nicușor Dan a fost reales primar general cu 47,94% din voturi, însă, în primul tur al alegerilor prezidențiale, din 4 mai 2025, același Nicușor Dan primea doar 40,025% din voturi. S-a înregistrat, astfel, o pierdere electorală de 7,9 procente. În acest sens, este foarte interesant de observat care va fi evoluția acestor procente, după cinci luni de mandat prezidențial al protectorului lui Cătălin Drulă pentru acesta din urmă.
De cealaltă parte, zona moderat-conservatoare a avut, la alegerile locale de anul trecut, trei candidați pentru funcția de primar general. Este vorba despre Gabriela Firea, de la PSD, care a obținut 22,18% din voturi, despre Cristian Popescu Piedone, de la PUSL, cu un scor de 15,14%, și despre candidatul PNL Sebastian Burduja, care a luat 7,79%. În total 45,11 procente. La prezidențialele din 4 mai 2025, această zonă electorală a captat doar 30,33 de procente, ceea ce înseamnă o pierdere electorală de 14,78%.
În schimb, anul trecut, candidatul AUR la Primăria Capitalei, actualul deputat Mihai Enache, a obținut un scor de 3,01%. În 4 mai 2025, electoratul suveranist din București însemna 25,2583%, ceea ce înseamnă un câștig de 22,2483 de procente.
Segmente de electorat ce au candidați care „încurcă”
Așa stând lucrurile, se poate considera că, dacă anul trecut candidaturile lui Cristian Popescu Piedone și Sebastian Burduja au încurcat-o pe Gabriela Firea, anul acesta situația este deosebit de complicată pe zona progresistă. Vlad Gheorghe și Ana Ciceală îi încurcă rău planurile lui Cătălin Drulă. La rândul său, candidatura lui Cătălin Drulă îl încurcă pe candidatul PNL, Ciprian Ciucu. O astfel de încurcătură are precedente și în luna mai, când candidatura lui Victor Ponta a zădărnicit șansele lui Crin Antonescu de a se califica în turul al doilea al alegerilor prezidențiale.
În acest fel, se explică și atacurile dintre candidați, care au fost aplicate chiar dacă, oficial, nu suntem încă în campania electorală. Ciprian Ciucu a lăsat de înțeles că urmează să fie exercitate presiuni asupra sa, pentru a se retrage din cursă, în favoarea lui Cătălin Drulă. Deocamdată, PNL i-a validat, ieri, definitiv candidatura.
Cătălin Drulă este disperat să convingă tot electuratul că el este candidatul oficial al lui Nicușor Dan. Iar Anca Alexandrescu, validată, în urmă cu două zile de AUR, s-a trezit fără principala locomotivă electorală - Călin Georgescu.
Dincolo de aceste calcule politice, este cert că, în această cursă electorală, din cei nouă posibili candidați, doar trei au legătură cu administrația publică locală. Este vorba despre Daniel Băluță, actual primar al Sectorului 4, despre Ciprian Ciucu, actual primar al Sectorului 6, și despre Liviu Negoiță, fost primar al Sectorului 3. De cealaltă parte, doi dintre candidații progresiști, Cătălin Drulă și Vlad Gheorghe, intră în această cursă electorală cu promisiunea de a distruge instituțional sectoarele Bucureștiului. Primul vrea să pună în aplicare referendumul lui Nicușor Dan de falimentare a sectoarelor, iar al doilea vrea să desființeze la propriu atât sectoarele Capitalei, cât și județul Ilfov.
Înțelegerea din Coaliție că nu se vor face „blaturi” a fost încălcată la Buzău
La momentul în care liderii Coaliției de guvernare au decis organizarea alegerilor locale parțiale pentru data de 7 decembrie 2025, între PSD, PNL și USR s-a convenit să aibă candidați separați, pentru a se evita constituirea unei minicoaliții în interiorul Coaliției.
Așa se face că, deși ar fi dorit, mai ales cei de la USR, un candidat comun la Primăria Capitalei cu PNL, ambele partide au fost nevoite ca, la București, să aibă fiecare candidatul lui. PSD a condiționat acest lucru, avertizând că partidul nu poate fi marginalizat în interiorul Coaliției la aceste alegeri.
Ei bine, această condiționalitate a fost încălcată. Asta, deoarece, tot la data de 7 decembrie 2025, vor avea loc alegeri parțiale inclusiv pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Buzău. Aici, PSD l-a desemnat candidat pe fostul președinte și premier al partidului, Marcel Ciolacu, PNL și USR și-au desemnat un candidat comun, iar la nivel local s-a constituit o alianță PNL-USR pentru susținerea candidaturii lui Mihai Răzvan Moraru. Miza anunțată de către cele două partide este să-l învingă pe candidatul PSD, Marcel Ciolacu.