Asta pentru că, potrivit legislației speciale intrate în vigoare înainte de instituirea stării de urgență, pentru fiecare persoană aflată în carantină sunt alocate 300 de lei pe zi, din care 230 de lei pentru cazare și facilitățile de locuire și 70 de lei pentru masă. Iar în carantină au fost trimiși mai mult de 15.000 de români în fiecare din ultimele zile, majoritatea fiind dintre cei întorși din străinătate. Calculele Jurnalul arată că în cele 25 de zile de când a început carantinarea s-au cheltuit în total 52,7 milioane de lei, ceea ce înseamnă mai mult de 11% din bugetul alocat Ministerului Sănătății pentru această măsură.
În primele zile după 12 martie (data la care au intrat în carantină primele persoane), cheltuiala era mai mică de un milion de lei pe zi, în condițiile în care și numărul carantinaților era mai mic de 3.500. Ulterior, pe măsură ce numărul persoanelor aflate în carantină a crescut semnificativ (potrivit raporatelor zilnice oficiale), și cheltuiala a crescut la peste un milion de lei pe zi, apoi la două milioane de lei pe zi (în perioada 27-30 martie), după care a ajuns la peste 3 milioane. Iar în ultimele zile, mai exact din 2 aprilie până în prezent, cheltuiala pentru carantină a trecut pragul de 4 milioane de lei pe zi, în condițiile în care și numărul persoanelor aflate în această situație a trecut, zilnic, de 15.000.
Condiții de hotel
Potrivit ordonanței prin care s-au stabilit condițiile de carantină instituționalizată, persoanelor aflate (obligatoriu) în izolare în afara domiciliului trebuie să li se asigure următoarele condiții:
- spațiu de locuit (majoritatea sunt cazați în hoteluri);
- servicii de curățenie și de spălătorie;
- produse de igienă personală;
- lenjerie, prosoape;
- protecţia bagajelor persoanelor şi a altor efecte personale ale acestora;
- hrană, respectiv 3 mese pe zi servite în cameră, cu utilizarea tacâmurilor și a veselei de unică folosință;
- apă, între 2 și 4 litri/zi/persoană, cu utilizarea paharelor de unică folosință;
- îmbrăcăminte corespunzătoare, câte două pijamale și două perechi de papuci de unică folosință pentru toată perioada de carantinare;
- servicii de traducere, cheltuielile aferente acestora urmând a se deconta pe bază de documente justificative.
„În cazul în care persoana aflată în carantină necesită tratament pentru afecțiuni preexistente sau care pot apărea în perioada de carantină, acestea se vor acorda în baza unor documente medicale de tipul scrisoare medicală sau rețetă, iar cheltuielile aferente acestora se vor deconta pe baza documentelor justificative”, se mai precizează în actul normativ.
Fondurile pentru decontarea cheltuielilor cu carantina instituționalizată se asigură prin transfer din bugetul Ministerului Sănătății, lunar, la solicitarea Direcțiilor de Sănătate Publică, pe baza unui borderou centralizator al documentelor justificative aferente.
Bugetul Ministerului Sănătății pe anul 2020 a fost suplimentat în luna martie, din Fondul de rezervă al Guvernului, cu 450 de milioane de lei, pentru sprijin în lupta cu pandemia.
Peste 170.000 de români au fost sau sunt și în prezent în carantină instituționalizată