Încă din 2013, un grup de reprezentanţe diplomatice la Bucureşti şi-au făcut obiceiul de a semna în comun scrisori adresate autorităţilor române în care îşi exprimă temerile legate de modificările preconizate la legislaţia din sistemul judiciar. Deseori, riposta a fost acidă, iar în unele circumstanţe s-a ajuns la episoade ridicole. De pildă, s-a ajuns ca Inspecţia Judiciară să cerceteze dispute teoretice între ministrul Justiţiei şi un procuror privind legislaţia penală din Germania.
Inspecţia Judiciară a anunţat, ieri, că s-a sesizat din oficiu în ceea ce priveşte schimbul de replici pe Facebook dintre Tudorel Toader şi procuroarea Alexandra Lăncrănjan, generat de un comunicat din 12 iulie al ambasadei germane în care se spunea că abuzul în serviciu este incriminat în Germania prin mai multe legi. „Etapa verificărilor prealabile este o etapă premergătoare cercetării disciplinare, competenţa Inspecţiei Judiciare fiind de a stabili dacă există indiciile săvârşirii de către magistraţi a unei abateri disciplinare”, a informat Inspecţia Judiciară. Comunicatul ambasadei nu a venit din senin, în condiţiile în care mai mulţi oficiali români, inclusiv Liviu Dragnea, Viorica Dăncilă şi chiar Tudorel Toader, au evocat faptul că abuzul în seviciu nu este sancţionat penal în mai multe state europene, inclusiv Germania. În replică, ministrul Toader s-a apucat să le explice nemţilor, pe Facebook, cum e legea penală la ei, Lăncrănjan a intrat într-o polemică pe teme juridice cu ministrul, polemică în care s-au schimbat nişte remarci ironice cu privire la cunoştinţele părţilor, toată chestiunea degenerând într-o farsă balcanică tipică. Oricum, în războiul dintre PSD şi DNA, ambasadele unor state UE şi nord-americane au ţinut evident partea Parchetului anticorupţie, iar sprijinul pare să fi rămas şi după revocarea lui Kovesi.
Un îngheţ vag disimulat
Nu mai departe de luni, şefa interimară a DNA, Anca Jurma, s-a întâlnit cu ambasadorul Hans Klemm şi ataşatul FBI, David Verner care au asigurat-o de „continuarea sprijinului Ambasadei”. „Ambasadorul Hans Klemm şi doamna Anca Jurma au discutat şi despre modalităţile de întărire a cooperării dintre Statele Unite şi România în domeniul aplicării legii”, a mai informat reprezentanţa diplomatică americană. Întâlnirea survine într-un context în care relaţiile PSD cu ambasada americană sunt la un nivel foarte scăzut. Dragnea nu a participat la recepţia de 4 iulie. „A fost o formă de răspuns la ploaie”, a spus Dragnea când a fost întrebat dacă absenţa sa a fost un răspuns la scrisoarea din 28 iunie pe care au trimis-o 12 ambasade către decidenţii politici în care îşi exprimau temerile legate de schimbările aduse codurilor penale. „Noi, partenerii şi aliaţii internaţionali ai României, facem apel la toate părţile implicate în modificarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală să evite schimbările care ar slăbi statul de drept sau capacitatea României de a lupta împotriva infracţionalităţii şi corupţiei (...) Urmărim cu atenţie schimbările la codurile penal şi de procedură penală şi ne menţinem îngrijorarea că mai multe dintre ele pot împiedica cooperarea internaţională în domeniul aplicării legii”, se arăta în scrisoarea semnată de ambasadorii din Belgia, Canada, Danemarca, Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Statele Unite și Suedia. Preşedinţii Camerelor Parlamentului, Liviu Dragnea şi Călin Popescu-Tăriceanu nu au fost văzuţi nici la recepţia din 14 iulie, prilejuită de Ziua Franţei, ţară a cărei ambasadă figurează printre cele 12.
Pe 26 aprilie, deputatul PSD Liviu Pleşoianu a trimis o scrisoare deschisă ambasadelor americană, franceză, germană, olandeză şi suedeză la Bucureşti, intitulată „Stopaţi exportul de corupţie”, în care li se cerea să pună capăt practicii companiilor din aceste ţări de a mitui oficiali din alte state.
Pierdut în traducere
Şapte ambasade din ţări ale Uniunii Europene au semnat pe 21 decembrie 2017 o scrisoare care viza modificarea celor trei legi ale justiţiei. Toţi cei şapte ambasadori vor figura şi printre semnatarii scrisorii din 28 iunie: Belgia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Olanda şi Suedia. „Facem apel la părțile implicate în proiectul de reformă a justiției să evite orice acțiune care ar putea duce la slăbirea independenței sistemului judiciar și a luptei împotriva corupției și să ceară, fără întârziere, avizul necesar al Comisiei de la Veneția, pentru a menține astfel independența sistemului judiciar”, scriau cei şapte diplomaţi. În replică, Florin Iordache s-a gândit să traducă proiectele de lege ale justiţiei ca să fie lămurită toată lumea. Ambasada Franţei a avut o reacţie glacială la demersul lui Iordache: „Ambasada Franţei în România urmăreşte cu atenţie ansamblul evoluţiilor legate de reforma justiţiei, inclusiv discuţiile din cadrul societăţii româneşti şi dispune de propriile servicii de traducere în acest scop.”
Puterea mai trage încă ponoasele de după OUG 13
Scrisorile comune ale ambasadorilor au devenit o tradiţie odată cu adoptarea de către cabinetul Grindeanu a celebrei OUG 13, în condiţiile în care presa românească relata mai cu sârg despre asemenea demersuri decât despre acţiunile individuale ale diplomaţilor. „Nucleul dur” al ţărilor critice la adresa deciziilor luate de puterea rezultată după alegerile din decembrie 2016 s-a conturat de atunci: Belgia, Canada, Franţa, Germania, Olanda şi Statele Unite, ai căror ambasadori au transmis un mesaj dur guvernului Grindeanu. „Noi, partenerii internaţionali şi aliaţii României, ne exprimăm profunda îngrijorare referitor la acţiunile Guvernului României din noaptea de 31 ianuarie 2017, care au subminat progresele României în ceea ce priveşte statul de drept şi lupta împotriva corupţiei din ultimii 10 ani”, se arăta în scrisoare.