Procedura de achiziţie a serviciilor de proiectare până la faza studiu de fezabilitate a fost finalizată în luna aprilie 2021, prin încheierea contractului dintre Ministerul Justiţiei şi consorţiul format din companiile Viguier France, Tractebel Engineering SA Romania, Tractebel Engineering SA Belgium și Tractebel Engineering SA France. Valoarea totală a lucrărilor de construcţii urmează să fie stabilită odată cu finalizarea studiului de fezabilitate, dar încă de acum câțiva ani era evaluat la un miliard de euro.
Conform acestui proiect, pe un teren de pe bulevardul Unirii din Capitală trebuie să fie construit „Cartierul pentru Justiţie”, unde să fie reunite toate instituțiile/autoritățile cu profil juridic din Capitală. Lucrările de construcție erau inițial programate să înceapă în 2015 și să se finalizeze în 2020. Pentru realizarea lui, Ministerul Justiţiei demarase discuțiile cu Banca Mondială şi spera să obţină în 2016 un acord de împrumut pentru 200 milioane de euro.
O istorie care începe în anii ’80
În anii ’80, Nicolae Ceauşescu voia să folosească terenul pe care acum se dorește amplasarea „Cartierul pentru Justiţie” pentru a construi un „Centru Naţional de Creaţie şi Cultură Cântarea României”. După 1990 însă, lucrările au fost abandonate. La începutul anilor 2000 terenul intră din nou în atenția autorităților. Ministerul Transporturilor a decis folosirea terenului pentru realizarea unui proiect denumit Esplanada, ridicat alături de grupul maghiar TriGranit, controlat de miliardarul Sandor Demjan. Conform acestui proiect, aici urmau să fie construite mai multe clădiri de birouri în jurul unui centru comercial, cu o investiţie de aproximativ un miliard de euro, dar proiectul a căzut în 2011.
Întregul teren pe care ar urma să se construiască centrul multifuncţional are o suprafaţă totală de aproape 11 hectare, dintre care peste 4.600 de metri pătraţi au fost cumpăraţi deja de Municipalitate, prin contracte de vânzare-cumpărare.â
Ideea cartierului este lansată în 2014
La sfârșitul anului 2014, Robert Cazanciuc, ministrul Justiţiei de la acea vreme, a anunţat că în locul Esplanadei va fi amenajat „Cartierul pentru Justiţie”. Proiectul a fost avizat de Guvern în 2015, iar arhitecţii şi studenţii de la Arhitectură au realizat o serie de studii de concept. Realizarea proiectului a fost inclusă de PSD chiar și în programul de guvernare din 2016 cu care a câștigat alegerile, dar lucrurile nu au ieșit din faza de proiect. Deși la Palatul Victoria s-au schimbat opt premieri de la lansarea proiectului, fără a-i mai pune pe cei interimari la socoteală, niciunul nu a reușit să-l scoată de pe hârtie și să-l aducă pe teren.
Primăria Capitalei intră pe fir
Ulterior, în 2017, proiectul a intrat și în atenţia Primăriei Generale a Capitalei, care a vrut să preia realizarea lui. Ca să poată efectua investiţia, Municipalitatea voia să ceară Guvernului transferarea terenului din administrarea Ministerului Dezvoltării în cea a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Terenul ajunge însă în curtea Ministerului Justiției, dar lucrurile au trenat, iar noua administrație a Capitalei, instalată în 2020, a blocat din nou proiectul. În 2021 Curtea de Apel București a anulat definitiv Planul Urbanistic Coordonator al Sectorului 3, în baza căruia urma să fie autorizat „Cartierul pentru Justiție”. Odată cu anularea lui se rata și șansa utilizării unei finanțări de 2,5 milioane de dolari din partea Băncii Mondiale. Potrivit înțelegerii cu Banca Mondială, pentru a primi finanțarea, trebuie să obțină autorizație de construire până la finele anului 2022. Totuși, Guvernul a reușit să prelungească cu încă un an perioada în care poate fi trasă această sumă din care ar urma să se plătească studiile geotehnice, exproprierile etc.
Cartierul Justiție va avea 8 clădiri
Amplasamentul Cartierului Justiției va avea o suprafață de aproximativ 53.515 mp, reprezentând jumătatea vestică a fostului amplasament „Esplanada”, delimitat de bd. Unirii – bd. Octavian Goga – str. Nerva Traian – bd. Mircea Vodă, din care 27.024 mp sunt ocupați de fundațiile vechiului obiectiv de investiții Centrul de Creație și Cultură „Cântarea României“.
Clădirile incluse în acest proiect vor fi construite astfel:
* Clădirea nr. 1 – sediul Ministerului Justiției, cu o suprafață desfășurată estimată la 9.654 mp;
* Clădirea nr. 2 – sediul Curții de Apel București, cu o suprafață desfășurată estimată de 31.984 mp;
* Clădirea nr. 3 – sediul Tribunalului București, cu o suprafață estimată de 41.673 mp;
* Clădirea nr. 4 – sediile Judecătoriilor de Sector 1-6, cu o suprafață desfășurată estimată de 68.080 mp;
* Clădirea nr. 5 – sediile Ministerului Public (Parchetul General, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție), Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti și Parchetele de pe lângă Judecătoriile Sectoarelor 1-6 şi Direcția Națională Anticorupție), cu o suprafață desfășurată estimată de 42.811 mp;
* Clădirea nr. 6 – sedile Consiliului Superior al Magistraturii și Inspecției Judiciare, cu o suprafață desfășurată estimată de 14.881 mp;
* Clădirea nr. 7 – sediile Institutului Național al Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri, cu o suprafață desfășurată estimată de 10.011 mp;
* Clădirea nr. 8 – sediile instituțiilor de organizare profesională pentru avocați: Uniunea Națională a Barourilor (UNBR), Institutul Național de Pregătire și Perfecționare a Avocaților (INPPA), Casa de Asigurări a Avocaților (CAA), Baroul București, Casa de Asigurări a Avocaților – Filialele București și Ilfov (CAA-București, CCA-Ilfov), cu o suprafață desfăşurată estimată de 11.300 mp.
„Banii (de la Banca Mondială – n. red.) nu au putut fi atrași până la sfârșitul anului 2021 pentru că toate documentele pe care Ministerul Justiției le-a obținut până la suspendarea PUZ Sector 3 nu au mai fost valabile. Proiectul nu mai are reglementare urbanistică, iar certificatul de urbanism emis la sfârșitul lunii septembrie 2021 obligă Ministerul Justiției să obțină un nou Plan Urbanistic de Detaliu pentru Cartierul Justiției”.
Gabriela Firea, coordonatoarea comitetului interministerial