Căscatul excesiv apare atunci când căscaţi de patru ori pe minut, timp de o perioadă îndelungată. Cauzele acestuia pot fi oboseala, stresul, sau nivelul scăzut de oxigen din sânge şi poate fi un simptom al insomniei, apneei de somn (întreruperea temporară a respiraţiei în somn), anxietăţii, encefalitei, sclerozei multiple, sau poate fi efectul secundar al unui medicament luat în prezent. Necesitatea de a căsca este de obicei vizuală şi psihologică. Medicii recomandă mai multă odihnă, dar dacă simptomele persistă, va trebui să vă faceţi un consult.
Un studiu din 2007 efectuat de cercetătorii de la Universitatea din Albany sugerează ca actul căscatului ajută la răcirea creierului, ţinându-l departe de "supraîncălzire". Participanţii la experiment care au avut comprese reci pe frunte au căscat mult mai puţin, în comparaţie cu cei care au avut comprese calde. Astfel s-a ajuns la concluzia că un creier menţinut la temperaturi scăzute funcţionează mai eficient şi are o capacitate mai mare de concentrare.
Căscatul este o acţiune comună tuturor culturilor umane şi este întâlnit, de asemenea, printre multe specii de animale, cu specificaţia că la acestea din urmă diferă motivele pentru care acest act se manifestă.
Sursa: Gradina Mea