Cercetătoarea de origine maghiară Katalin Kariko, în vârstă de 68 de ani, și imunologul american Drew Weissman, în vârstă de 64 de ani, au primit luni cea mai mare distincție în medicină pentru cercetările lor de pionierat privind ARN-ul mesager, care a deschis calea pentru vaccinurile anti-COVID, vaccinuri care au schimbat cursul pandemiei.
„Descoperirile celor doi laureați ai premiului Nobel au fost esențiale pentru dezvoltarea unor vaccinuri ARN mesager eficiente împotriva COVID-19 în timpul pandemiei care a debutat la începutul anului 2020. Prin descoperirile lor revoluționare, care au schimbat în mod fundamental înțelegerea noastră despre modul în care ARNm interacționează cu sistemul nostru imunitar, laureații au contribuit la ritmul fără precedent de dezvoltare a vaccinurilor în timpul uneia dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății umane din epoca modernă”, a explicat Academia Suedeză.
După ce a primit premiul Nobel, imunologul Universității din Pennsylvania a povestit, într-un interviu acordat AFP, că a aflat de distincție în jurul orei patru dimineața, dintr-un mesaj primit de la vechea sa prietenă și colaboratoare Katalin Kariko, însă nu au fost siguri că este real până la anunțul oficial: „Ne întrebam dacă cineva ne face o farsă!”.
Weissman vrea să învingă COVID pentru totdeauna
Chiar și după decenii de cercetare în domeniul tehnologiei ARNm, Weissman spune că mai sunt multe de făcut. În primul rând, caută să îmbunătățească vaccinurile ARNm anti-COVID-19.
Potrivit imunologului, următorul pas în evoluția lor sunt vaccinurile universale, care vor fi mult mai bune decât boosterele anualizate oferite în prezent.
Un vaccin „pan-coronavirus” la care lucrează cu o echipă internațională „ar trebui să acopere toate variantele viitoare - și orice coronavirus de lilieci care ar putea trece la oameni”, a spus el.
Deși se știe că, în general, coronavirusurile suferă mutații rapide, Weissman a făcut echipă cu specialiști din domeniul Inteligenței Artificiale (AI) pentru a analiza structurile acestor virusuri, care conțin aproximativ 30.000 de „nucleotide” sau blocuri de construcție, în căutarea unor „regiuni conservate”, care rămân aceleași.
În următoarele 6 luni ar putea începe studiile pe oameni
Oamenii de știință au arătat că vaccinul funcționează pe animale și acum speră ca, în următoarele șase luni să înceapă studiile pe oameni. „Credem că acesta va fi vaccinul suprem”, a spus Drew Weissman pentru AFP.
În total, laboratorul său dezvoltă 20 de vaccinuri ARNm diferite, șapte fiind deja în studii umane. Acestea protejează împotriva mai multor boli, de la tulburări autoimune rare la alergii alimentare și boli de inimă.
„Ne-am extins cu adevărat domeniul de cercetare - și acest lucru a fost permis pentru că lumea... acum recunoaște ARN-ul ca fiind important”, a mai spus imunologul de la Universitatea din Pennsylvania, care este specializat în celule dendritice - responsabile pentru răspunsul imun al organismului în timpul vaccinării.
Spre deosebire de vaccinurile tradiționale, vaccinurile ARN mesager oferă instrucțiuni genetice pentru a transforma unele dintre celulele gazdei în particule asemănătoare virusului, antrenând sistemul imunitar pentru momentul în care întâlnește adevăratul pericol.
Vaccinurile de tip ARN mesager sunt noi, lansate pe piață în contextul pandemiei, însă cei doi cercetătorii lucrează de zeci de ani încercând să-și dea seama cum să utilizeze ARN mesager (acid ribonucleic) pentru mai multe tipuri de vaccinuri și pentru a trata alte boli, de la SIDA la cancer.
Ce altceva poate face ARNm?
Această tehnologie are multe potențiale aplicații. În ultimii ani, oamenii de știință au lucrat la dezvoltarea unor vaccinurir ARNm pentru boli precum gripa sezonieră, rabia și Zika, precum și pentru cele care au rezistat până acum în fața vaccinurilor, inclusiv malaria și SIDA.
Cercetătorii au început, de asemenea, să testeze tratamente personalizate pe pacienții cu cancer, folosind probe de proteine din tumorile lor pentru a crea ARNm specializat. Acest lucru declanșează apoi sistemul imunitar, care vizează celulele canceroase specifice.