Cu o concentrație de 16,4 μg/m3 de particule fine (PM 2,5) în aer, capitala României reușește contraperformanța de a fi cea mai poluată capitală a Uniunii Europene în ultimii doi ani, după Varșovia, întrecând astfel capitale mult mai mari ca întindere și ca număr de locuitori. Datele sunt prezentate de Agenția Europeană de Mediu (EEA), care a lansat un vizualizator privind calitatea aerului în orașele sale. Acestea sunt clasificate de la cel mai curat la cel mai poluat, pe baza nivelurilor medii de particule fine în perioada 2019-2020.
Zi de zi, bucureștenii se îneacă în praf. Arterele Capitalei sunt pline până la refuz de mașini la orice oră și tot mai multe vehicule de mare tonaj transformă străzile orașului în adevărate șosele de centură, lăsând în urma lor imenși nori de fum. Peste tot pe unde te uiți se demolează o construcție, se ridică o alta și se scormonește pământul pentru a schimba țevi. Și cum asta nu ar fi suficient, noaptea, la periferia orașului, se ard deșeuri în neștire. În tot acest timp, autoritățile asistă impasibile cum orașul este învăluit în nori de praf, iar atentatul la sănătatea locuitorilor Capitalei este ignorat. Particulele fine sunt poluanții atmosferici cu cel mai mare impact asupra sănătății în ceea ce privește moartea prematură și boala. Acestea se pot infiltra în căile respiratorii agravând bolilor cardiace și pulmonare. Copiii sub 15 ani sunt în mod special vulnerabili. Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii.
Organizația Mondială a Sănătății a stabilit o valoare-limită anuală maximă pentru particulele fine de 25 μg/m3. Pentru ca aerul să fie considerat curat, valoarea particulelor fine în suspensie trebuie să fie cuprinsă între 0-10 μg/m3, moderat între 10-15 μg/m3, poluat între 15-25 μg/m3 și foarte poluat între 25-35 μg/m3.
De trei ori mai poluați ca nordicii
Conform vizualizatorului publicat pe site-ul Agenția Europeană de Mediu (EEA), cea mai curată capitală a UE a fost în perioada 2019-2020 Stockholm, orașul suedez înregistrând o concentrație de PM 2,5 de numai 5 μg/m3. În TOP 3 cele mai curate capitale, ea a fost urmată de capitala Islandei, Reykjavik, cu 6,3 μg/m3, și capitala Norvegiei, Oslo, cu 6,5 μg/m3. Aceste date arată că Bucureștiul, cu o concentrație de 16,4 μg/m3, a fost în ultimii doi ani de trei ori mai poluat. Dacă plasarea în vârful ierarhiei a capitalelor țărilor nordice nu surprinde și nu putem emite pretenții să ne comparăm cu ele, totuși este greu de acceptat că stăm cel mai prost din UE, în condițiile în care am fost avertizați de Comisia Europeană de nenumărate ori în ceea ce privește calitatea aerul din București și avem și „Planul Integrat de Calitate Aer”. Măsurile s-au dovedit ineficiente şi nu au adus o îmbunătăţire a calităţii aerului în ultimii ani, în ciuda promisiunilor.
Lecția franceză pentru București
Pe de altă parte, Bucureștiul, cu o populație de 1,8 milioane de locuitori, a pierdut cursa și în fața unor capitale europene mult mai mari. De exemplu, Parisul, cu o populație de 6,6 milioane de locuitori, a înregistrat doar 10,5 μg/m3. De asemenea, Madridul și Berlinul, fiecare cu o populație de circa 3,2 milioane de locuitori, au înregistrat în perioada menționată o concentrație de 8,9 μg/m3, respectiv 13,1 μg/m3. Dacă este să ne raportăm la capitale cu populație apropiată de cea a Bucureștiului, atunci să spunem că Lisabona a avut 9,5 μg/m3, Viena, 12,3 μg/m3, iar Budapesta, 14,4 μg/m3.
România, raportări puține
Conform vizualizatorului EEA, există două orașe în România care sunt chiar mai poluate ca Bucureștiul. Brașov, care a înregistrat o concentrație de 17,1 mg/m3, și Timișoara, cu 16,8 μg/m3, sunt orașele care au luat fața Capitalei la poluarea cu particule fine, deși sunt mult mai mici, atât ca suprafață, cât și ca număr de locuitori. Statistica UE ne arată că în ultimii doi ani ceva mai bine a stat orașul Botoșani, care a avut 13,4 mg/m3. Într-o țară în care totul este relativ, și poluarea în orașele noastre stă sub acest semnul relativității. Vizualizatorul EEA nu oferă date decât despre cele patru orașe, România fiind țara cu cele mai puține raportări.
Cele mai curate, cele mai poluate
Din 2019 până în 2020, primele trei orașe cele mai curate din Europa în ceea ce privește calitatea aerului au fost Umeå în Suedia, Tampere în Finlanda și Funchal în Portugalia. Cele mai poluate au fost Nowy Sacz în Polonia, Cremona în Italia și Slavonski Brod în Croația. Din cele 323 de orașe incluse în vizualizator, calitatea aerului din 127 de orașe este clasificată ca fiind bună.
Deși s-a înregistrat o îmbunătățire semnificativă a calității aerului în Europa în ultimul deceniu, cea mai recentă evaluare anuală a calității aerului a constatat că expunerea la particule fine de praf a provocat aproximativ 417.000 de decese premature în 41 de țări europene în 2018
https://public.tableau.com/app/profile/european.environment.agency/viz/City_AQ_Viewer/Dashboard1