„Circul de la Curtea Constituțională nu demonstrează decât un singur lucru: CCR nu mai este autoritatea care garantează supremația Constituției în România ci este, dimpotrivă, eșecul constituționalismului, un simplu loc cu privilegii individuale infinite în care 9 marionete ale politicienilor și partidelor își scot ochii.
Desigur că e foarte comod să se pună în cârca PSD controlul celor 4 judecători care formează acum minoritatea, dar ipocrizia și fățărnicia sunt depline atunci când nu se observă că PNL, USR și UDMR controlează ațele celorlalți 5 judecători, inclusiv președintele, care formează majoritatea.
Orice formă de dependență și control politic, chiar când vin de la partidele cu care votăm sau ne plac, reprezintă în realitate o monstruozitate, o abominație care distruge bruma de democrație pe care o avem și care lasă Constituția fără protecție, astfel încât să poată fi siluita după plac de politicieni și partide,” a scris avocatul Adrian Toni Neacșu pe pagina sa de Facebook.
„Pentru ca legea să intre în vigoare la 1.01.2026, trebuie publicată în Monitorul Oficial până mâine la ora 12 noaptea”
„Pentru ca legea să intre în vigoare la 1.01.2026, trebuie publicată în Monitorul Oficial până mâine la ora 12 noaptea”, a subliniat Neacșu.
Potrivit fostului membru CSM, situația procedurală este următoarea:
„Din punct de vedere procedural, ce se întâmplă acum la CCR are urmatoarele explicații:
- potrivit legii, dacă cel puțin 3 judecatori ai CCR (o treime) solicită amânarea pronunțării, atunci această amânare e obligatorie (art. 58 alin 3 din Legea 47/1992). Legea nu spune cât, amânarea poate fi și de pe o zi pe alta.
- știm că o astfel de cerere de amânare a fost respinsă, deși ar fi fost obligatorie, ceea ce înseamnă că majoritatea de cel puțin 5 judecători încearcă sa impună astăzi o soluție, încălcând legea, aceasta neputând fi decât aceea de trecere a legii ca fiind constituțională, pentru că altfel nu ar exista motivul încălcării legii și practicilor CCR.
- totuși, o decizie nu poate fi luată astăzi decât dacă la ședință participă cel puțin 6 judecatori (adică 2/3), în caz contrar cauza amânându-se la alt termen. Dacă 4 judecători au ieșit din sală și nu vor reveni atunci cauza se va amâna.
- fiind vorba de o amânare de pronunțare pentru astăzi, nu se va putea lua o decizie decât daca la ședință vor participa toți cei 9 judecători. Unul dacă lipsește decizia nu se va lua.
-legea, ca să producă efecte, trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026. Ca să intre în vigoare la 1.01.2026 aceasta trebuie publicată în Monitorul Oficial până mâine la ora 12 noaptea”.
Curtea Constituțională a amânat pe luni decizia privind pensiile magistraților
Curtea Constituțională a României a anunțat oficial, duminică, că va continua luni, începând cu ora 10:00, deliberările în cazul noului proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților.
Potrivit unui comunicat al CCR transmis AGERPRES, motivul amânării de duminică a fost lipsa cvorumului în cadrul ședinței de deliberare.
'Curtea Constituțională a decis, duminică, continuarea deliberărilor în data de 29 decembrie 2025, ora 10:00, în cazul obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție, constatând lipsa cvorumului în cadrul ședinței de deliberare intervenită în data de 28 decembrie 2025', se arată în comunicatul CCR.
Este a doua oară când instanța constituțională amână luarea unei decizii în acest caz.
Noul proiect de modificare a pensiilor magistraților adoptat de Guvern prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani. Cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate.
Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii și procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la același nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.
Primul proiect al reformei pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție. CCR a motivat atunci că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ.
Judecătorii de la Instanța supremă au decis la începutul lunii decembrie, cu unanimitate de voturi, să sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu acest proiect.
Magistrații au fost convocați de președintele ICCJ, Lia Savonea, pentru a-și exprima poziția, în cadrul Secțiilor Unite, în legătură cu noul proiect al pensiilor speciale de care urmează să beneficieze judecătorii și procurorii.
Toți cei 102 judecători prezenți la ședință au votat pentru sesizarea CCR.
Potrivit unui comunicat al Instanței supreme, legea discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu; încalcă brutal independența justiției; elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați; încalcă standardele internaționale statuate prin jurisprudența CJUE și CEDO; nu respectă caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale; utilizează termeni ambigui și neclari și prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate și previzibilitate într-un stat de drept.
'Anulează de facto pensiile de serviciu, creând pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generațiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii. Legea încalcă independența justiției raportat la standardele statutului stabilite prin Deciziile CJUE, CEDO și ale CCR. Toate aceste instanțe au pronunțat decizii exprese și explicite care fac ca soluția legislativă să fie incompatibilă cu garantarea independenței justiției. Legea încalcă decizii anterioare ale CCR care au sancționat expres soluții normative identice cu cele cuprinse în proiectul actual și prin aceasta încalcă principiul supremației Constituției și caracterului obligatoriu al deciziilor CCR', consideră Instanța supremă.
De asemenea, judecătorii sunt de părere că legea atacată creează un regim juridic dezavantajos și discriminatoriu pentru magistrați în privința dreptului lor la pensie, în raport cu categorii profesionale aflate în situații similare sau analoage (alți beneficiari ai unor pensii de serviciu).
În plus, susțin ei, în expunerea de motive care însoțește proiectul de lege nu există nicio fundamentare bazată pe cifre în legătură cu impactul financiar al noii reglementări.
'În sistemul pensiilor de serviciu, din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, 90% aparțin sistemului de apărare și ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane, militari, polițiști, ofițeri SRI, SIE, SPP, funcționari publici cu statut special, jandarmi etc.), iar peste 10.000 aparțin celorlalte categorii profesionale (magistrați, grefieri, funcționari publici parlamentari, membri ai corpului diplomatic și consular al României, personal aeronautic civil navigant și personalul Curții de Conturi). Pentru plata drepturilor tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu (inclusiv ale magistraților, dar altele decât cele ale sistemului de apărare și ordine publică), bugetul necesar a fost de 2,2 miliarde de lei. Bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare în 2024 a depășit 14 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestei sume este alocată de MAI, cu un buget de peste 7,36 miliarde de lei, urmat de MApN cu peste 5,5 miliarde de lei și SRI cu peste 1,08 miliarde de lei. Expunerea de motive este mai degrabă destinată comunicării publice a unui narativ neadevărat decât a fundamentării oficiale și riguroase a necesității modificării cadrului legal doar în ce privește pe magistrați', arată ICCJ.