Contactată de Antena 3 CNN, judecătoarea a declarat că a formulat plângere penală şi că nu a avut niciodată semnătura olografă care figurează pe documente. La rândul său, omul de afaceri care susţine că a rămas fără firmă a depus plângere şi vorbeşte despre o operaţiune amplă de falsificare de acte, pusă la cale, cel mai probabil, de o reţea de crimă organizată interesată de spălarea de bani în România, scrie stiripesurse.ro
Cazul scoate la iveală un mecanism prin care, exclusiv prin depuneri electronice, ar fi fost modificate actele unei societăţi comerciale, fără ca titularul real să ştie că îşi pierde firma.
Firma „furată” şi semnăturile contestate
„Aici ar trebui să fie sediul social al firmei care mi-a fost furată”, a declarat Puiu Nedelcu, arătând spre o adresă la care spune că nu a fost niciodată. Întrebat dacă a discutat cu alte persoane aflate în situaţii similare, acesta a răspuns: „Se pare că da. Am discutat cu mai multe persoane, inclusiv cu avocaţii care mi-au spus că au în lucru speţe de genul ăsta”.
Potrivit documentelor depuse la Registrul Comerţului, Nedelcu ar fi cesionat firma către un cetăţean ucrainean, Zaichenko Mihail. „Deci subsemnatul Nedelcu se cesionează către numitul Zaichenko Mihail, cetăţean ucrainean, cunoscător de limba română, cu semnăturile mele, ale fostei mele neveste şi a celui care preia firma”, a citit acesta din hotărârea adunării generale. El susţine însă că nu recunoaşte nici propria semnătură, nici pe cea a fostei soţii. „Semnătura mea nu este asta. Ştiu semnătura fostei mele neveste, nu este asta. Asta e a lui Zaichenko. Şi pe Zaichenko nu îl cunosc”, a spus el.
Avocata Raluca Andreea Popescu a declarat că, după intrarea în firmă a primului cetăţean ucrainean, acesta ar fi cesionat la rândul său părţile sociale unei alte persoane, tot cu domiciliul la Kiev. „Dumnezeu ştie ce-i pe firma aia, oamenii ăia, pentru că nu s-a oprit aici. A existat această hotărâre a adunării generale în care, teoretic, omul ăsta şi-a golit firma, după care, după această intrare a cetăţeanului ucrainean, el la rândul lui a mai cesionat, a ieşit el din firmă şi a cesionat altei persoane de naţionalitate ucraineană”, a afirmat avocata.
Modificări succesive şi suspiciuni de spălare de bani
În urma acestor operaţiuni, societatea şi-ar fi schimbat denumirea, obiectul de activitate şi sediul social. „Au schimbat denumirea, obiectul de activitate, au schimbat sediul social, au deschis trei sedii la Cluj, desfăşoară activităţi, după cele spuse de Registrul Comerţului, altele decât cele cu care se ocupa firma înainte de a fi preluată”, a declarat Nedelcu. Firma, care anterior activa în domeniul instalaţiilor de frig, ar fi ajuns să se ocupe de comerţ cu metale rare şi comerţ cu amănuntul.
„Toate menţiunile făcute, care au dus la cedarea firmei mele, au fost făcute numai electronic. Am întrebat special la Registrul Comerţului cum s-au depus documentele şi mi-au spus că s-au depus numai electronic”, a mai spus acesta, sugerând existenţa unei breşe de securitate exploatate de o reţea specializată.
În acest context, apare şi numele unui bărbat din Constanţa, Daniel Merla, care ar fi obţinut o semnătură electronică anul trecut. Acesta susţine că nu ştie nimic despre firmă. „Păi ce delegat, doamnă? Cum adică delegat? Dacă eu nu? Nu, nu ştiu, n-am văzut în viaţa mea firmă. Ce rol aveam eu acolo? Sunt şi bolnav, sunt vai de capul meu. De unde să am eu atâţia bani pentru o firmă?”, a declarat el.
Plângere penală şi lipsa unui răspuns oficial
Un document datat 8 aprilie 2025 ar atesta că administratorul societăţii l-ar fi delegat pe Daniel Merla să ridice înscrisuri de la Registrul Comerţului. Semnătura acestuia apare şi pe un document care pare autentificat de notarul Laura Iuliana Scântei, în prezent judecător al Curţii Constituţionale.
Judecătoarea respinge categoric autenticitatea actelor. „Am formulat plângere penală la Secţia 1 Poliţie. Nu am avut niciodată acea semnătură olografă. Toate sigiliile şi ştampilele notariale au fost predate Camerei Notarilor Publici Bucureşti în 10 iunie 2022, pentru distrugere. E clar vorba de un fals. E foarte grav şi extrem de ciudat folosirea numelui meu în acest context”, a precizat judecătoarea CCR, care este văzută des la biroul notarial aflat lângă Palatul Victoria.
Până la această oră, Registrul Comerţului, instituţie aflată în subordinea Ministerului Justiţiei, nu a oferit un punct de vedere oficial cu privire la modul în care documente considerate false au fost acceptate şi au produs efecte juridice, modificând acţionariatul şi statutul unei societăţi comerciale.