Jurnalul.ro Special CCR: Înalta Curte a constituit, din 2014, Completele de 5 în mod nelegal

CCR: Înalta Curte a constituit, din 2014, Completele de 5 în mod nelegal

de Ion Alexandru    |   

Decizie zdrobitoare luată, ieri, de Curtea Constituțională a României, care a admis cererea de sesizare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție, în urma unei hotărâri a Colegiului de Conducere al Instanței Supreme din luna septembrie cu privire la refuzul de aplicare a dispozițiilor referitoare la tragerea la sorți a tuturor membrilor completelor de cinci judecători.  Potrivit CCR, aceste complete de la ÎCCJ au fost constituite ilegal, începând nu din 2018, ci din 2014, când, la conducerea instanței supreme s-a aflat actuala judecătoare a Curții Constituționale, Livia Stanciu.

Curtea Constituțională nu doar că a admis cererea formulată de premierul României, constatând existența acestui conflict, dar arată că Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Colegiul său de Conducere, a încălcat legea, începând cu anul 2014, de când a refuzat să tragă la sorți toți cei cinci membri ai colpletelor de 5. “Admite sesizarea formulată de prim-ministrul Guvernului României și a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de hotărârile Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție, începând cu Hotărârea nr.3/2014, potrivit cărora au fost desemnați prin tragere la sorți doar 4 din cei 5 membri ai Completurilor de 5 judecători, contrar celor prevăzute de art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr.255/2013”, se arată în minuta deciziei.

CCR a stabilit, definitiv și obligatoriu, că ÎCCJ urmează “a proceda de îndată la desemnarea prin tragere la sorți a tuturor membrilor Completurilor de 5 judecători, cu respectarea art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr.207/2018”.

Cristina Tarcea nu poate fi convinsă că legea trebuie aplicată de îndată

Președintele ÎCCJ, Cristina Tarcea, a declarat, ieri, în fața judecătorilor CCR, că nu o poate convinge nimeni că instituția pe care o conduce trebuie să aplice prevederile dintr-o lege de îndată ce aceasta a intrat în vigoare, și nu de la începutul anului viitor, așa cum a decis, cu de la sine putere, Colegiul de Conducere al Înaltei Curți. În acest mod, președintele ÎCCJ a motivat de ce anume CCR ar fi  trebuit să respingă solicitarea premierului Viorica Dăncilă de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlament și ÎCCJ, generat de o Hotărâre din 4 septembrie a Colegiului de Conducere al Instanței Supreme, prin care s-a decis ca noua structură a completelor de 5 judecători să fie aleasă, prin tragere la sorți, din ianuarie 2019, și nu din iulie 2018, atunci când au intrat în vigoare noile prevederi legale care modifică Legea 304/2004, privind organizarea judiciară. De remarcat este faptul că respectiva Hotărâre a Colegiului de Conducere al ÎCCJ conține și opinia separată a judecătoarei Simona Neniță, care a fost de părere că noile prevederi ale legii trebuiau aplicate de îndată ce au fost publicate în Monitorul Oficial.

Guvernul Românei a fost reprezentat, ieri, la CCR, de către fostul judecător constituțional Toni Greblă, actual secretar general al Guvernlului, care a arătat că Înalta Curte refuză să aplice legea și a stabilit, cu depășirea competențelor constituționale, norme tranzitorii pentru desemnarea componentelor completelor de 5 judecători, începând cu 1 ianuarie 2019. Acest lucru este contrar legii și adaugă la lege, întrucât s-a statuat că vicepreședintele ÎCCJ și șeful de secție sunt desemnați de drept în fiecare dintre cele două complete speciale. “Nu înțelegem de ce, dacă tot s-au tras la sorți ceilalți patru membri ai completelor de judecată, nu s-a procedat la fel și cu al cincilea. ÎCCJ amână, fără temei legal, intrarea în vigoare a dispozițiilor dintr-o lege organică”, a mai arătat Toni Greblă.

Practică nelegală, perpetuată din timpul Liviei Stanciu

Această practică de a nu a aplica dispozițiile legale stricte prevăzute de legislația referitoare la desemnarea membrilor completelor de judecată la ÎCCJ este veche, din 2014, de când a intrat în vigoare Legea 255/2013. Anual, Colegiul de Conducere al ÎCCJ a hotărât ca din aceste complete de judecată să facă parte, automat, unul dintre judecătorii care conduc ÎCCJ, care să preia și conducerea completelor. Până în 2016, aceste hotărâri erau asumate de fosta șefă a ÎCCJ, actual judecător la CCR, Livia Stanciu. Motiv pentru care “Lumea Justiției” a intervenit în cauză, solicitând ca Livia Stanciu să nu poată participa la dezbaterea spețe și la soluționarea conflictului juridic de natură constituțională sesizat de Guvern. Cererea a fost, însă, respinsă

Completul lui Dragnea trebuie tras la sorți imediat

Prin refuzul de a aplica prevederile legale cu privire la tragerea la sorți, încă din această vară, a tuturor celor cinci membri ai completelor de judecată, ÎCCJ menține la conducerea completului care judecă apelul formulat de președintele PSD, Liviu Dragnea,în procesul în care, la fond, a fost condamnat la trei ani și jumătate de închisoare cu executare, pe vicepreședintele ÎCCJ, Iulian Dragomir, desemnat automat ca membru al completului în ianuarie 2018. Pe lângă sesizarea făcută de Guvern, la CCR, Liviu Dragnea a atacat în instanță, la Curtea de Apel București, Hotărârea Colegiului de Conducere al ÎCCJ nr. 89 din 4 septembrie 2018. Acțiunea a fost depusă în 5 octombrie, iar în proces a fost formulată o cererere de intervenție a unei avocate. În 26 octombrie, instanța a constatat lipsa procedurii cu această intervenientă și a amânat judecarea pentru 23 noiembrie.

În ceea ce privește apelul din dosarul DGASPC Teleorman, judecat la completul de 5 de la ÎCCJ, constituit în modul contestat de Guvern, acesta a început în 19 septembrie și a consumat două termene de judecată, amânate pentru pregătirea apărării și pentru prezentarea probelor, instanța urmând a lua în discuție cauza în 3 decembrie. Acest lucru demonstrează, cu atât mai mult, având în vedere decizia de ieri a Curții Constituționale, faptul că ÎCCJ pur și simplu nu a vrut să-l înlocuiască pe Iulian Dragomir de la șefia completului de judecată care urmeză să soluționeze apelul din cauza “Dragnea” în 2018, deși, conform propriei păreri a instanței supreme, această înlocuire urma să aibă loc din 1 ianuarie 2019, în cazul în care Iulian Dragomir nu ar fi avut “șansa” să fie tras la sorți pentru a face parte din acest complet. Există, de asemenea, ipoteza potrivit căreia ÎCCJ ar fi programat ca dosarul lui Dragnea să fie soluționat definitiv până la 1 ianuarie 2019.

Componența completului care judecă apelul lui Liviu Dragnea, în dosarul în care a fost condamnat la trei ani și jumătate de închisoare, urmează să fie modificată de îndată de ÎCCJ, conform deciziei CCR

Subiecte în articol: complete judecatori
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri