Liviu Dragnea şi fosta şefă a Direcţiei de Asistenţă şi Protecţia Copilului Teleorman au atacat cu apeluri hotărârea Înaltei Curţi de săptămâna trecută, prin care au fost condamnaţi la închisoare cu executare, în dosarul angajărilor fictive. Apelurile au fost comunicate, vineri, instanţei. În opinia separată a celui de-al treilea judecător se arată că fapta de abuz în serviciu, pentru care ceilalţi colegi au pronunţat condamnări, nu este prevăzută de legea penală. În ceea ce-l priveşte pe Liviu Dragnea, judecătorul arată că nu există probe că ar fi săvârşit fapta.
Pe 22 iunie, preşedintele PSD a înaintat instanţei de fond apelul împotriva sentinţei penale nr. 377, pronunţată, cu majoritate de 2 la 1, prin care, cu o zi înainte, a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru instigare la abuz în serviciu. Prin aceeaşi sentinţă, cei doi judecători de la Secţia Penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au mai decis că preşedintelui PSD şi preşedintelui Camerei Deputaţilor să îi fie interzise, pentru o perioadă de trei ani, drepturile de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii publice elective, dreptul de a mai ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, precum şi dreptul de a mai ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie prin a desfăşura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit „condamnatul pentru săvârşirea infracţiunii”. Tot cu apel, şi tot pe data de 22 iunie, a atacat şi fosta directoare a Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, Floarea Alesu, sentinţa prin care a fost condamnată la 3 ani şi 7 luni închisoare cu executare.
Abuzul în serviciu, dezincriminat parţial
Concret, potrivit încheierii din 21 iunie, doi judecători au reţinut în sarcina inculpaţilor din acest dosar fie fapta de abuz în serviciu, fie complicitatea sau instigarea la abuz în serviciu, aşa cum este el reglementat de articolul 13, indice 2 din Legea 78/2000, raportat la articolul 248 din Codul Penal. În iunie 2016, Curtea Constituţională a constatat că articolul 297 din Codul Penal este constituţional numai în măsura în care, prin sintagma „îndeplineşte în mod defectuos”, se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii”.
Anul trecut, CCR a stabilit acelaşi lucru şi în cazul articolului 248 Cod Penal, cel la care DNA a raportat săvârşirea de către Liviu Dragnea şi de către ceilalţi inculpaţi din dosar a infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzut de articolul 13, indice 2, din Legea 78/2000. Este vorba despre Decizia CCR nr. 392 din 6 iunie 2017, referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 248 din Codul Penal din 1969. În dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman, nu se face referire la încălcarea unei legi sau a unei ordonanţe de guvern, pentru ca fapta să reprezinte infracţiune de abuz în serviciu, aşa cum a decis, în două rânduri, Curtea Constituţională.
În dosar, procurorii reţin abuzul în serviciu prin încălcarea unor norme interne ale CJ Teleorman şi ale Direcţiei de Asistenţă Socială. CCR arată că este infracţiune doar dacă s-a încălcat o lege sau o ordonanţă de Guvern.
Deciziile CCR, ignorate
Opinia separată formulată de unul dintre cei trei judecători care au compus completul de judecată face referire exact la acest amănunt. Concret, pentru 10 din cei 11 inculpaţi, judecătorul arată că, pentru abuz în serviciu, aceştia trebuie achitaţi, în baza prevederilor articolului 16, alineat 1, litera „b” Cod Procedură Penală, care arată că „fapta nu este prevăzută de legea penală”. În acest sens, judecătorul în cauză a ţinut cont de cele două Decizii ale Curţii Constituţionale, acestea din urmă fiind definitive şi având caracter general obligatoriu. În ceea ce priveşte fapta de instigare la infracţiunea de abuz în serviciu, pentru care Liviu Dragnea a fost trimis în judecată de DNA şi condamnat, joi, la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare, acelaşi judecător invocă drept motiv de achitare litera „C” a aceluiaşi articol din Codul de Procedură Penală, care arată că „Nu există probe că persoana a săvârşit infracţiunea”.
Opinia separată invocă reglementările definitive şi obligatorii ale Curţii Constituţionale, publicate în mai 2016 şi iunie 2017.