Ea afectează modul în care oamenii expermentează emoțiile lor la locul de muncă, în relații și chiar în interiorul lor. De asemenea, poate schimba felul în care o persoană își analizează mediul înconjurător și modul în care interacționează cu lumea.
Nu este ușor să spui dacă cineva pe care îl cunoști are alexitimie. Adesea, o persoană poate să nu-și dea seama că o are. Este foarte mult un fenomen intern pe care îl experimentează o persoană.
Termenul „alexitimie” a fost descris pentru prima dată în cercetări în anii 1970 și nu există un diagnostic clinic. Totuși, se crede că afectează aproximativ 10% din populația generală.
Alexitimia - fără cuvinte pentru emoții
Cuvântul în sine este preluat din rădăcinile grecești – „a” (nu), „lexis” (cuvinte) și „thymia” (suflet sau emoții) – și se traduce, aproximativ, prin „fără cuvinte pentru emoții”.
Alexitimia este strâns legată de simțul cuiva de introspecție, care este capacitatea de a interpreta și eticheta stările interne ale cuiva. Persoanele cu introspecție redusă, denumită și „alexisomie”, nu își pot da seama cu ușurință dacă îi este foame, sete, oboseală, trezire sau durere.
Este important de subliniat că alexitimia nu este o experiență universală. Diferă de la persoană la persoană. Persoanele cu autism, de exemplu, o experimentează într-o rată mai mare – între 33% și 66% comparativ cu populația generală.
De asemenea, este mai frecventă în rândul persoanelor cu tulburare obsesiv-compulsivă, tulburare disforică premenstruală, tulburare de stres post-traumatic, anxietate și depresie. Unii oameni au avut întotdeauna alexitimie, în timp ce alții o dobândesc prin traumă.
Dacă o persoană nu este capabilă să identifice ceea ce simte, este mai probabil să suprime sau să ignore acele senzații corporale și mai puțin probabil să atenueze orice probleme. În acest fel, îi este mai greu să se regleze emoțional și se poate simți mai des copleșită.
O caracteristică a alexitimiei este un stil de gândire orientat spre exterior. Aici oamenii se concentrează pe ceea ce se întâmplă în jurul lor, mai degrabă decât pe propriile lor procese emoționale pentru a obține informații.
Cineva cu alexitimie poate avea nevoie să se uite înapoi la un eveniment pentru a înțelege ce simțea în acel moment, prin indicii contextuale. Își adaptează adesea acțiunile pentru a face față acestui lucru în situații viitoare.
Pentru persoanele cu autism, în special, alexitimia poate face dificilă interpretarea indiciilor sociale, cum ar fi expresiile faciale. Acest lucru poate deveni copleșitor și poate duce o persoană să manifeste crize.
Persoanele cu alexitimie pot, de asemenea, să răspundă diferit la evenimente care provoacă de obicei emoții comune, cum ar fi moartea unei celebrități sau anunțul de nuntă. Reacțiile care pot părea deplasate pentru alții, pot duce la neînțelegeri și frustrare pentru cei implicați.
Conștientizarea emoțională
Alexitimia afectează modul în care o persoană experimentează și interpretează emoțiile, de la observarea senzațiilor fizice din corp, până la identificarea lor ca sentimente specifice și deciderea modului de a răspunde.
Înțelegerea momentului în care cineva se luptă în acest proces poate ajuta la determinarea tipului de sprijin de care ar putea avea nevoie.
În timp ce alexitimia poate afecta conexiunea unei persoane cu emoțiile sale, conștientizarea emoțională este o abilitate care poate fi dezvoltată la vârsta adultă și îmbunătățită în timp.
Practicarea denumirii emoțiilor și a senzațiilor fizice este o strategie care poate ajuta persoanele cu alexitimie să se înțeleagă mai bine.
Un alt mod este să înveți să identifici felul în care acestea sunt reprezentate în corp, notează sciencealert.com.