Google a retras, la doar o zi de la lansare, o funcție de generare de imagini prin inteligență artificială introdusă în Google Earth, după un val de critici privind riscul ca instrumentul să fie folosit pentru fabricarea de imagini satelitare false ale unor locuri reale.
Cum funcționa noua funcție
Instrumentul, lansat joi, 30 iulie 2026, pentru toți utilizatorii versiunii web de Google Earth — fără listă de așteptare, fără proces de aplicare și fără nivel dedicat exclusiv companiilor — permitea oricui să facă zoom pe orice locație de pe glob, să apese un buton „create image” și să introducă un prompt text. Tehnologia din spate, Nano Banana 2, genera apoi o imagine fotorealistă, construită pe baza datelor satelitare, aeriene și 3D reale ale exact acelui loc. În anunțul de lansare, Google prezenta funcția ca pe un mod de a „aduce istoria la viață” sau de a „da o transformare locului tău preferat”, recomandând-o inclusiv pentru planuri imobiliare sau infografice personalizate.
De ce a fost retrasă atât de rapid
Retragerea a venit după ce mai multe publicații și cercetători au demonstrat cât de ușor putea fi folosit instrumentul pentru a genera imagini înșelătoare. NPR a generat imagini cu inundații în Washington D.C. și cu incendii la un terminal petrolier din Iran. Cercetătorii au arătat că instrumentul putea fi determinat să creeze situri nucleare false sau alte scenarii inventate, suprapuse peste coordonate geografice reale. Alte exemple documentate de presă au inclus un crater de bombă fals, plasat lângă un spital din Gaza, și o centrală nucleară inexistentă în Iran — imagini capabile să simuleze dezastre, situri militare sau incidente de frontieră.
O zi. Atât a rezistat noul jucărie AI a Google, înainte să fie oprită de urgență
Compania a apărat inițial funcția în fața acuzațiilor de dezinformare, argumentând că oricine putea verifica autenticitatea unei imagini folosind aplicația Gemini sau funcția Lens din Search, întrucât fiecare imagine generată purta un marcaj digital invizibil, numit SynthID. Criticii au contestat acest argument, subliniind că majoritatea utilizatorilor nu își fac timp să verifice autenticitatea unei fotografii, și au arătat exemple în care chiar Gemini eșua să identifice o fotografie generată de AI ca fiind falsă. Un cercetător specializat în metode de investigație online, Hank van Ess, a mai notat că marcajul funcționa doar prin intermediul produselor Google, ceea ce îi limita drastic utilitatea practică.
Vineri, compania a cedat: „Am văzut profesioniști din domeniul geospațial folosind această funcție într-o gamă variată de scopuri utile, dar am văzut și oameni distribuind capturi de ecran ale unor imagini generate care par să încalce politicile noastre”, a transmis Google, printr-un mesaj pe platforma X, precizând că retrage temporar funcția pentru a implementa măsuri de protecție mai stricte. Compania a subliniat că imaginile generate nu au apărut niciodată în experiența principală Google Earth, vizibilă pentru alți utilizatori, și că erau marcate ca generate de AI — însă tocmai capturile de ecran distribuite separat, în afara aplicației, au fost calea prin care imaginile false au circulat necontrolat.
Un tipar tot mai frecvent în industria tech
Cazul Google Earth nu este izolat. La începutul acestei luni, Meta a renunțat, la rândul ei, la funcția „Muse Image”, care permitea utilizatorilor să genereze imagini folosind conturi publice de Instagram, după critici ample legate de confidențialitate, inclusiv din partea unui sindicat din industria de la Hollywood. Emmanuelle Saliba, șefă a departamentului de investigații la compania de detectare AI GetReal, a declarat pentru Washington Post că marcajele digitale și alte măsuri de siguranță similare rămân insuficiente pentru a preveni dezinformarea, pentru că nu schimbă felul în care oamenii consumă, de fapt, informația.
Google a promis reintroducerea funcției de generare a imaginilor odată ce noile măsuri de protecție vor fi suficient de solide, subliniind că miza reală este ca orice imagine generată de Google Earth să rămână identificabilă drept falsă chiar și după ce părăsește platforma — exact scenariul care, prin capturile de ecran distribuite necontrolat, a dus la retragerea rapidă a instrumentului.
