Acestea, dar și pensiunile mici au devenit atracția turiștilor în pandemie. Căutau să se relaxeze în locuri mai retrase, cu lume puțină şi să simtă gustul mâncărurilor tradiționale la un preț accesibil. Au regăsit mâncarea bunicii și gustul copilăriei la familii care pregătesc mâncare locală, simplă, proaspătă, produsă în propria gospodărie și o oferă musafirilor. Este o variantă sănătoasă și mai ieftină față de cea a operatorilor din turism, care sunt nevoiți să țină pasul cu scumpirile alimentelor, energiei electrice și gazelor.
În gospodării din zona Dâmbovicioara au apărut Puncte Gastronomice Locale în care localnicii oferă mâncare turiştilor. Preparatele sunt făcute în casă, de membrii familiei, după rețetă locală, exact cum sunt pregătite pentru ei. Sunt mai ieftine şi sănătoase spun cei care au fost autorizați în cadrul proiectului derulat de o fundaţie în colaborare cu Direcţia Sanitar Veterinară pentru Siguranţa Alimentelor Argeş. Și pensiunile beneficiază de acest concept. Proprietarii s-au înscris în program pentru a-și autoriza bucătăriile. Aşa pot veni cu o ofertă la pachet, pentru cazare și masă. „E mai avantajos pentru turişti, iar aşa cunosc şi produsele tradiționale. Fiind mai puțini, gazda cu siguranță stă să le povestească, să-i ajute să cunoască zona. Mâncarea oferită este mai ieftină şi în mod cert mai sănătoasă. Una este să le oferi o brânză sau o carne de la animale crescute în gospodărie, alta este să o iei din comerț şi să o prepari. Noi folosim totul de la animalele pe care le creştem. Cei care ne trec o dată pragul, cu siguranță revin. Apoi, le spun şi prietenilor de experienţele plăcute pe care le-au avut. Cea mai bună reclamă este din gură-n gură”, a declarat pentru Jurnalul, Mihaela Secăreanu, proprietar de pensiune.
În căutarea gustului din copilărie
În timpul pandemiei, atunci când erau permise deplasările, dar restricţiile limitau numărul de persoane, turiştii au căutat zone cât mai retrase. În acest fel nu încălcau legea şi evitau să se îmbolnăvească de COVID-19. Au descoperit că le place şi au rămas fideli. „În cadrul proiectelor organizate de Centrul de Informare şi Promovare Turistică Dâmbovicioara am avut contact cu turişti care preţuiesc simplitatea, poveştile, tradiţiile şi interacţiunea cu oamenii din comunitate. Au început să caute experienţe care să le rămână în suflet, să exploreze, să simtă gustul copilăriei prin bucate simple, autentice, gătite ca la bunici. Acest lucru s-a intensificat în perioada pandemiei, mai ales că mulţi dintre turişti au căutat locuri liniştite, aşa cum este Dâmbovicioara”, explica Raluca Busioc, agent de turism. În zonă, turiştii au redescoperit biscuiţii cu untură, un deliciu din copilărie, dar şi scovergile (n.r. - gogoşi) făcute de tanti Fița, o localnică de 86 ani.
Au cu ce-i întâmpina şi pe vegani
Pot deschide Puncte Gastronomice Locale şi proprietarii care nu deţin pensiuni. Este necesar ca localnicii să fie crescători de animale şi să aibă un spaţiu curat pentru prepararea mâncărurilor, ca să obţină autorizaţia. Trebuie să pregătească mâncarea exact cum o fac pentru ei în casă. Din acele preparate sunt hrăniţi şi turiştii, dar şi familia. „Actele au fost depuse anul trecut, prin decembrie, iar autorizarea am obținut-o anul acesta, prin aprilie. Trebuie depuse puţine acte. Merge repede, dar este obligatoriu să ai exploatație pentru animale şi teren, ca să obții aprobarea de la DSVSA. Noi avem vaci. Este o afacere de familie, nu ai voie să ai angajați. Mâncarea o faci tu, cel al casei, soțul, soția, copiii. Se fac toate în familie. Preparăm ca pentru noi: ciorbă de afumătură, de perișoare, de cocoș, găină, porc. Avem toate brânzeturile de la vacile noastre: cașcaval afumat, telemea, brânză de burduf, jintiță. Facem pomana porcului, găină la tuci cu usturoi, vițel. Mulţi dintre clienţii noştri vin pentru copii, ştiu că sunt produse naturale. Nu facem cu nimic din comerț. Pe timp de vară avem solar cu legume din care luăm să pregătim. Punem şi pentru iarnă murături, facem dulceață, zacuscă de vinete, cu ghebe, cu ciuperci. Punem ghebe şi hribi la congelator să avem pentru vegani. Bulionul și sucul de roșii îl facem noi, fără conservanți. Să știți că se simte! La mine vin turiştii mănâncă şi pleacă. Nu avem loc de cazare. Şi noi tot aia mâncăm. Uneori stăm împreună la masă”, a povestit pentru Jurnalul, Luiza Burnea Țigău.
Sursă de venit pentru localnici
Conceptul de Puncte Gastronomice Locale va fi extins în toată zona de munte din Argeş. Fundația oferă consultanță gratuită micilor antreprenori care vor să primească autorizație pentru înființarea lor. „Perioada de înscriere este de o lună, urmând să facem vizitele în teren, dar există posibilitatea ca oamenii să se înscrie și pe parcurs. Este un proiect derulat în parteneriat cu DSVSA Argeş. În principiu, se adresează localităților din arealul Munților Făgăraş și pe partea de nord, şi pe partea de sud. Se va derula până în martie 2023. Vrem să organizăm o colaborare cu primării pentru întâlniri mai largi, cu mai multe persoane. Punctul Gastronomic Local trebuie să servească maximum 12 oameni. Programul s-a lansat de 10 zile și avem 15 înscriși din mai multe localităţi. Sunt mai puține pensiuni şi mai multe gospodării. Este o sursă suplimentară de venit pentru fermierul respectiv. Practic, localnicii invită la masa lor musafirii veniți în vacanță în sat, oportunitate care poate reprezenta o sursă de venit importantă pentru aceștia. Este interesul lui să aibă măcar o dată pe săptămână oaspeți care să-i treacă pragul. Nu fac eforturi suplimentare, pot folosi toate ingredientele din gospodăria lor și pot intra în colaborare cu alţi fermieri autorizați de la care să cumpere produse. Pe lângă mâncarea oferită, pot să le vândă oaspeţilor, pentru acasă, diverse produse”, a spus Cosmin Vorovenci, reprezentantul fundaţiei. Se gătesc cel mult două feluri de ciorbe sau supe, două feluri principale și eventual două feluri de desert, după specificul local al zonei în care este înființat Punctul Gastronomic Local. Comunele vizate de programul de consultanță sunt: Dâmbovicioara, Rucăr, Dragoslavele, Stoenești, Valea Mare Pravăț, Bughea de Sus, Lerești, Nucșoara, Albeștii de Muscel, Arefu, Sălătrucu, Cetățeni.
Potrivit Direcţiei Judeţene de Statistică Argeş, în anul 2011 erau în judeţ 26 de pensiuni turistice şi 66 de pensiuni agroturistice. Numărul a crescut în fiecare an, iar în 2020 erau 39 de pensiuni turistice, în timp ce numărul pensiunilor agroturistice a ajuns la 157. Pandemia a afectat mult afacerile proprietarilor de pensiuni. Dacă în anul 2019 au fost cazate la pensiuni 33.072 de persoane, în anul 2020, în an pandemic, a scăzut la 15.986 de persoane. La pensiuni agroturistice s-au cazat în 2019 49.377 de persoane şi în 2020 a scăzut la 17.828.
„Mâncarea oferită este mai ieftină şi în mod cert mai sănătoasă. Una este să le oferi o brânză sau o carne de la animale crescute în gospodărie, alta este să o iei din comerț şi să o prepari. Noi folosim totul de la animalele pe care le creştem” - Luiza Burnea Țigău
„Este o afacere de familie, nu ai voie să ai angajați. Mâncarea o faci tu, cel al casei, soțul, soția, copiii. Se fac toate în familie” - Luiza Burnea Țigău, deținătoarea unui Punct Gastronomic
„Turiștii au început să caute experienţe, care să le rămână în suflet, să exploreze, să simtă gustul copilăriei prin bucate simple, autentice, gătite ca la bunici. Acest lucru s-a intensificat în perioada pandemiei” - Raluca Busioc, agent de turism