Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, anunță că nu va mai fi redusă dobânda de politică monetară iar instituția pe care o conduce va asigura flexibilitatea țintei de inflație.
"Autorităţile române vor continua să menţină măsuri de sprijin adecvate. Pe plan fiscal credem că există avantaje pentru începerea procesului de consolidare. Pe plan monetar, nu vedem motive pentru noi reduceri ale dobânzii de politică monetară şi suntem pregătiţi să asigurăm flexibilitatea ţintei de inflaţie, având în vedere nivelul destul de ridicat al datoriei. În ceea ce priveşte cursul de schimb, suntem pregătiţi să asigurăm mai multă flexibilitate, ţinând cont de rolul de ancoră a încrederii sociale în cazul României", a declarat acesta.
BNR a redus rata dobânzii, de la 2,5% în martie 2020, până la 1,25% în prezent.
Acesta apreciază că autoritățile au acţionat decisiv şi eficient, prin măsuri fiscale, monetare, macro şi microprudenţiale, care au oprit efecte grave ale pandemiei. Economia României a sufert una dintre cele mai uşoare contracţii din Europa în 202, de - 3,9%, şi se aşteaptă la o revenre de 6% în 2021, conform prognozei FMI.
Din 2016, avansul a fost susţinut ma ales de creşterea salariilor şi a consumului, ar dezechilibrele fiscale şi externe s-au extins. Astfel, impactul iniţial al crizei a fost puternic, adâncind dezechilibrele existente şi marcat de creşterea presiunilor temporare pe partea ofertei, în special a produselor alimentare, deprecierea monedei naţionale şi creşterea nevoilor de lichiditate.
"Autorităţile au luat măsuri fiscale privind cu atenţie la spaţiul fiscal existent. Pe acelaşi front, banca centrală a redus rata de politică la jumătate şi a achiziţionat obligaţiuni de stat pe piaţa secundară, fără a neglija ţinta inflaţiei şi stabilitatea relativă a cursului de schimb. Deoarece măsurile monetare luate au fost adecvate, ratele dobânzii sunt acum la niveluri istorice scăzute şi nu a fost nevoie să inundăm piaţa cu lichiditate", a spus Isărescu.
În raportul pentru Europa, FMI estimează o creştere economică de 4,5%, cu 0,2% sub previziunile din octombrie 2020. FMI anticipează o creștere de 3,9% a economiei europene şi avertizează că ritmul de creştere a PIB-ului va reveni la nivelul de dinaintea pandemiei doar dacă vaccinurile vor fii disponibile pe scară largă în vara acestu an şi în 2022.