26 mai a fost un test pe care politicienii l-au “picat cu brio”. A fost ziua în care dinozauri ai politicii ultimilor 30 de ani au realizat cu stupoare că au cheltuit degeaba milioane de euro pentru alegeri. La vot a venit şi o altă “felie” demografică, care nu a mai acceptat pomeni electorale. Noua “felie”: tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, adică un sfert din întreaga populaţie a Europei. Liderii politici europeni nu sunt însă obişnuiţi să le asculte vocile şi să le răspundă nevoilor lor. Unii dintre dinozaurii încoţopeniţi în scaune parlamentare în ultimii 30 de ani habar nu au care sunt speranţele şi visele pentru viitor ale celor pe care, mai în batjocură-mai în serios, îi numesc “milenialii”. Un recent raport (Millennial Dialogue) dezvăluie o privire din interiorul acestui sfert de populaţie europeană şi descoperă de fapt care sunt aşteptările lor de la cei care le fac - încă - politicile publice.
Generaţia şi-a modelat părerile ca urmare a unor experienţe de viaţă unice din care fac parte şi recesiunea economică şi transformările digitale, şi globalizarea, dar şi diversitatea rasială şi etnică, şi atacurile teroriste, dar şi extinderea educaţională şi a oportunităţilor oferite de social-media. Milenialii au ajuns la concluzia că politicienii UE nu se implică suficient şi nu încurajează tinerii în procesele de luare a deciziilor. În ceea ce priveşte politica economică, milenialii resimt nevoia cetăţenilor de a exercita mai multă influenţă. O majoritate covârşitoare a arătat sprijin pentru acordarea de puteri mai mari instituţiilor UE pentru a contesta statele membre care sfidează legislaţia UE. Milenialii sprijină în mod covârşitor o implicare mai mare a UE în problemele de bunăstare socială. Marea majoritate susţin ideea unui salariu minim şi a unui ajutor de şomaj pentru toţi angajaţii din Uniune. Milenialii sunt împărţiti când vine vorba despre cele mai bune acţiuni politice pentru reducerea diferenţelor dintre sexe. Şi sunt, de asemenea, împărţiţi cu privire la măsură în care ar trebui extins programul popular Erasmus cu traininguri profesionale pentru angajaţii tineri. A apărut un consens clar în ceea ce priveşte oferirea unui ajutor financiar mai mare copiilor, prin finanţare UE: 83% consideră că UE ar trebui să asigure un salariu minim pentru toţi angajaţii; 81% doresc mai mult ajutor financiar al UE pentru copii, 58% consideră că mai multe ţări vor părăsi UE în viitor, 52% consideră că abordarea sărăciei şi reducerea inegalităţilor sociale şi economice ar trebui să fie una dintre principalele priorităţi ale UE şi doar 10% au declarat că nu este necesară o integrare suplimentară.