Denunțătorul nu a putut fi audiat niciodată în instanță, el fiind plecat în Irlanda. Curtea Europeană a condamnat statul român la plata a 6.000 de euro prejudiciu moral și 3.000 de euro cheltuieli de judecată.
Scandaloasa poveste debutează în ianuarie 2012, când celebra „unitate de elită” a DNA de la Oradea, unde activa la fel de celebrul procuror Ciprian Man, a decis să o cerceteze și, ulterior, să o trimită în judecată pe Mariana Gal, soția prim-procurorului, de la vremea respectivă, al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, Viorel Gavra, pentru complicitate la trafic de influență. La baza acestei anchete au stat o serie de denunțuri făcute în fața celor de la DNA Oradea de doi frați. Unul dintre denunțători a făcut obiectul unor procese penale, pentru fals și înșelăciune. Acești martori au susținut, în fața organelor de urmărire penală, printre altele, că Mariana Gal și o cunoștință a acesteia le-ar fi promis că îi vor ajuta să obțină decizii favorabile în soluționarea dosarelor penale.
Din documentele ajunse pe masa CEDO, rezultă că unul dintre cei doi frați denunțători a formulat denunțul printr-un document scris, trimis, la data de 7 februarie 2012, din Irlanda, după ce, anterior, el i-a informat pe procurorii DNA Oradea că urmează să părăsească România.
Achitare la fond
Mai departe, în 20 februarie 2012, dosarul a fost trimis în judecată, ajungând pe masa judecătorilor de la Tribunalul Cluj. Aici, Mariana Gal a sesizat faptul că denunțul a fost unul provocat de DNA și a solicitat ca martorul denunțător să fie citat printr-o comisie rogatorie în Irlanda, pentru a putea fi interogat cu privire la denunțul făcut, deoarece existau suspiciuni că acest denunț a fost dat în schimbul unei promisiuni făcute de anchetatori. Judecătorii Tribunalului Cluj au admis cererea și l-au citat pe denunțător să se prezinte în instanță. Între timp, au fost audiați alți martori, inclusiv fratele denunțătorului, care au declarat în fața judecătorilor că Mariana Gal nu le-a cerut niciodată vreo sumă de bani, singura ei implicare fiind aceea că ar fi promis că va vorbi cu soțul ei, prim-procurorul Viorel Gavra, despre dosarul celui din Irlanda. La dosar sunt, însă, declarații de martor conform cărora există dubii cu privire la credibilitatea denunțătorilor.
Instanța de fond a decis, în cele din urmă, să o achite pe Mariana Gal, stabilind că denunțul martorului plecat în Irlanda nu a fost pe deplin sincer. „Afirmația reclamantei cu privire la provocarea denunțului a fost confirmată de declarațiile făcute de ceilalți martori, care au indicat dorința DNA de a-l implica în acest dosar pe soțul Marianei Gal, procurorul Viorel Gavra”, se arată în motivarea instanței.
Condamnare în apel
Procurorii au formulat apel împotriva hotărârii Tribunalului Cluj, iar procesul s-a mutat la Curtea de Apel Cluj. Și aici, Mariana Gal a insistat ca denunțătorul să fie citat și interogat. La data de 5 decembrie 2014 și 6 februarie 2015, instanța de apel a transmis citații în Irlanda, iar ceilalți martori din dosar, reaudiați, au confirmat că Mariana Gal nu le-a cerut niciodată bani ca să intervină în vreun dosar.
Unul dintre martorii audiați a declarat că denunțătorul i-ar fi mărturisit că cei de la DNA i-au promis că îi vor facilita o condamnare cu suspendare dacă acesta acceptă să poarte „tehnică” pe el în timpul conversațiilor pe care urma să le aibă cu procurorii sau chiar cu judecătorii. Ulterior, la 20 martie 2015, Curtea de Apel Cluj a constatat că este imposibil să asigure prezența denunțătorului din Irlanda. Drept pentru care, la 3 aprilie 2015, a decis să desființeze hotărârea Tribunalului Cluj și să o condamne pe Mariana Gal la o pedeapsă de 3 ani cu suspendare, „probele admise fiind denunțurile și respingând probele care susțineau afirmația de provocare”.
CEDO i-a dat dreptate reclamantei
Lucrurile nu s-au oprit aici, procesul ajungând, în recurs, la Înalta Curte de Casație și Justiție, instanță care, la data de 17 noiembrie 2015, a finalizat judecata, menținând soluția Curții de Apel Cluj și apreciind că „probele examinate au justificat condamnarea”.
Martina Gal a dat, după această sentință definitivă, statul român în judecată la CEDO, acuzând că nu i s-a oferit posibilitatea, în nicio etapă a procedurii, de a-l interoga pe denunțătorul din dosar, fiind, astfel, încălcate articolele 6.1 și 6.3 litera „d” din Convenția CEDO.
Curtea Europeană a Drepturilor Omul s-a pronunțat în această speță la data de 30 august 2022, însă decizia a fost publicată în Monitorul Oficial al României abia la data de 28 februarie 2023. CEDO a constatat că denunțul persoanei plecate în Irlanda a stat la baza acuzării și „au fost făcute în schimbul unei promisiuni din partea anchetatorilor”. Mai mult, se arată că refuzul instanței de apel de a permite Marianei Gal să efectueze o examinare în contradictoriu cu privire la credibilitatea și fiabilitatea acestor probe a afectat în mod substanțial echitatea procedurii, în special a garanțiilor privind protecția dreptului la apărare. Iar acest lucru a afectat semnificativ dreptul la apărare, constatând că, în acest caz, a fost încălcată Convenția CEDO, Curtea a decis că statul român trebuie să-i plătească Marianei Gal 6.000 de euro, reprezentând prejudiciul moral, și 3.000 de euro, reprezentând cheltuielile de judecată.
Man a „rezolvat-o” pe soție, Oana Schmidt Hăineală l-a „rezolvat” pe soț
DNA Oradea, structura care a instrumentat acest dosar, este una dintre „unitățile de elită” ale DNA, de pe vremea lui Kovesi, care s-a remarcat printr-o serie de anchete abuzive, devoalate de presă, în ultimii ani. La conducerea acestei „unități de elită” s-a aflat, la acel moment, procurorul Ciprian Man. Acesta a acționat, în acest caz, pe două planuri. Unul a fost cel al trimiterii în judecată a Marianei Gal, iar al doilea l-a vizat pe soțul acesteia, prim-procurorul Viorel Gavra. Man l-a acuzat pe Gavra că a făcut intervenții directe pentru închiderea dosarului soției, încercând să-l influențeze. Iar aceste acuzații au ajuns, în 18 iulie 2012, pe masa Secției de Procurori de la CSM, unde, sub semnătura celebrei Oana Schmidt Hăineală, au fost luate, în aceeași zi, două decizii. Prima de revocare din funcția de șef al Parchetului Tribunalului Bihor și a doua de excludere a lui Viorel Gavra din magistratură.