De la telemeaua maturată în saramură și brânza de burduf din Munții Carpați până la cașcavalurile maturate luni întregi, oferta este impresionantă. Problema este că pe rafturi ajung și produse care doar seamănă cu brânza adevărată. Cum faci diferența?
România are unele dintre cele mai bune brânzeturi din Europa
Brânzeturile românești au început să fie recunoscute și la nivel european, iar unele beneficiază deja de protecție oficială în Uniunea Europeană. Printre cele mai apreciate se numără:
1. Telemeaua de Ibănești – regina brânzeturilor românești
Este singura brânză românească cu Denumire de Origine Protejată (DOP), cel mai înalt nivel de protecție acordat unui produs alimentar în UE. Se produce exclusiv în Valea Gurghiului (județul Mureș), folosind lapte provenit din zonă și o saramură naturală extrasă din fântâna sărată de la Orșova, bogată în calciu și magneziu. Aceste elemente îi dau textura fermă și gustul ușor sărat, imposibil de reprodus în altă parte.
2. Cașcavalul de Săveni
Produs în județul Botoșani, acest cașcaval maturat cel puțin 60 de zile are Indicație Geografică Protejată (IGP). Gustul său este ușor dulceag, cu note de nucă, iar textura devine fină și elastică pe măsură ce se maturează.
3. Brânza de burduf
Una dintre cele mai reprezentative specialități românești.
Se obține, în mod tradițional, din lapte de oaie, iar după maturare este păstrată în coajă de brad sau în membrană naturală. Aroma de rășină și gustul intens sunt imposibil de confundat.
4. Urda
Preparată din zerul rămas după fabricarea altor brânzeturi, urda este bogată în proteine și are un conținut redus de grăsimi.
Este una dintre cele mai sănătoase brânzeturi românești și este recomandată inclusiv în alimentația copiilor.
5. Cașul proaspăt
Are o textură moale și un gust discret, fiind baza pentru multe dintre brânzeturile maturate ulterior.
6. Năsal
Brânza produsă în județul Cluj este maturată în condiții naturale, într-o peșteră unde există o floră bacteriană unică. Acest proces îi oferă aroma intensă și textura cremoasă.
Cum recunoști o brânză autentică
Specialiștii în industria lactatelor spun că există câteva semne simple care fac diferența între o brânză adevărată și un produs de slabă calitate.
Citește lista ingredientelor
O brânză autentică are foarte puține ingrediente:
- lapte;
- cheag;
- culturi lactice;
- sare.
Dacă lista conține uleiuri vegetale, grăsimi hidrogenate, amidon, stabilizatori și numeroși aditivi, este foarte probabil să nu fie o brânză tradițională.
Atenție la denumire
Există o diferență între brânză, specialitate pe bază de grăsimi vegetale și produs alimentar cu grăsimi vegetale.
Ultimele două nu sunt, de fapt, brânzeturi, chiar dacă aspectul poate induce în eroare.
Uită-te după siglele europene
Cele mai sigure produse poartă pe etichetă simbolurile:
- DOP (Denumire de Origine Protejată);
- IGP (Indicație Geografică Protejată).
Aceste certificări garantează că produsul respectă o rețetă tradițională și este realizat într-o anumită zonă geografică.
Prețul spune multe
Laptele este scump. Dacă găsești un kilogram de „cașcaval" sau „telemea" la un preț suspect de mic, este foarte posibil ca produsul să conțină grăsimi vegetale sau lapte reconstituit.
O brânză maturată autentică necesită săptămâni sau chiar luni de producție, iar acest lucru se reflectă inevitabil în preț.
Textura nu trebuie să fie perfectă
Brânzeturile artizanale au mici diferențe de culoare, pori sau fisuri. O textură perfect uniformă și elastică poate indica un produs industrial foarte procesat.
Mirosul este un indiciu important
Brânza autentică miroase a lapte fermentat și are o aromă naturală. Dacă mirosul este aproape inexistent sau, dimpotrivă, foarte puternic și artificial, produsul merită privit cu suspiciune.
Cele mai frecvente trucuri folosite la falsificarea brânzeturilor
Inspectorii din domeniul alimentar au descoperit de-a lungul timpului mai multe practici prin care produsele sunt făcute să pară mai valoroase decât sunt în realitate.
Cele mai întâlnite sunt:
- înlocuirea grăsimii din lapte cu grăsimi vegetale;
- folosirea laptelui praf reconstituit fără o informare clară;
- vânzarea unor produse nematurate drept „cașcaval maturat";
- etichete care sugerează origine tradițională fără certificări oficiale.
Cum alegi o brânză bună din supermarket
Dacă nu cumperi direct de la producător, ține cont de câteva reguli simple:
✔ verifică dacă produsul este fabricat în România;
✔ citește ingredientele înainte de a cumpăra;
✔ caută mențiunile „Produs tradițional", DOP sau IGP atunci când există certificare oficială;
✔ evită produsele care au foarte mulți aditivi;
✔ preferă brânzeturile maturate natural.
România are unele dintre cele mai bune brânzeturi din Europa, însă diferența dintre un produs autentic și unul industrial poate fi observată chiar de pe etichetă. O listă scurtă de ingrediente, certificările europene, maturarea naturală și proveniența clară sunt cele mai bune garanții că pui în coș o brânză adevărată, nu doar un produs care îi imită gustul și aspectul.
Citește și: De ce faimosul parmezan italian este pe cale să devină un produs de lux din cauza caniculei