Jurnalul.ro Cultură Carte Cele mai grele cărți de la Gaudeamus (și la propriu, și la figurat). Puneți mâna pe 7 minți sclipitoare!

Cele mai grele cărți de la Gaudeamus (și la propriu, și la figurat). Puneți mâna pe 7 minți sclipitoare!

de Florian Saiu    |   

Printre tonele de volume expuse la cel mai mare târg editorial din România s-au regăsit unele, nu multe, care merită cu adevărat evidențiate. Sumă a cunoașterii omenirii de-a lungul mileniilor, titlurile recomandate mai jos rămân, fără îndoială, nemuritoare (și greu de prizat de muritorii de rând).

1. Summa theologica

Toma din Aquino a reprezentat în cea mai importantă operă a sa, „Summa theologica”, spectacolul unei vieți intelectuale magnifice, care a reunit teologia și filosofia într-un efort de înțelegere a Creatorului și a ordinii creației. Alăturând sursele grecești și arabe ale filosofiei celor iudaice și patristice ale creștinismului, el a realizat o sinteză a carierei sale intelectuale. Expresie vie atât a soluțiilor pe care gândirea scolastică le-a dat problemelor ce izvorau din sursele menționate, cât și a tensiunilor în urma cărora s-a născut modernitatea europeană, „Summa theologica” poate fi înțeleasă doar prin prisma circumstanțelor în care a apărut, fiind un dialog al ideilor vehiculate de dominicani, franciscani și seculari în mediul intelectual de la Universitatea din Paris a secolului al XIII-lea. Opera de căpătâi a lui Toma din Aquino a fost publicată în trei volume.

 

Autor: Toma din Aquino

Coordonator traducere: Alexander Baumgarten 

Editura: Polirom

Număr de pagini: 3.216 (trei volume)

Preț: 297 de lei (trei volume)

 

2. Epictet. Opera Omnia

„Considerat alături de Seneca și Marcus Aurelius cel mai de seamă reprezentant al ultimei perioade a stoicismului, numită și «stoicismul imperial», Epictet face parte din categoria filosofilor care, în ciuda faptului că nu au lăsat nimic scris, au avut un impact deosebit asupra filosofiei antice. Dialogul cu maestrul, așa cum apare el în „Conversații”, se dovedea a fi un exerciţiu spiritual care se practica în grup și care invita la examenul de conștiinţă, la atenţie asupra sinelui, pe scurt, la faimosul «Cunoaște-te pe tine însuţi!», la un raport de la sine la sine, care este fundamentul oricărui exerciţiu spiritual. În aceste dialoguri, să te cunoști pe tine însuţi reprezintă fie să te cunoști ca iubitor de înţelepciune, fie să descoperi în fiinţa ta ceea ce este cu adevărat al tău, fie să-ţi cunoști adevărata stare morală, adică să-ţi examinezi propria conștiinţă. Atunci când Epictet iniţiază un dialog cu un discipol, acesta nu devine un expozeu teoretic și dogmatic, ci un examen concret și practic, întrucât nu este vorba de expunerea unei doctrine, ci de îndrumarea interlocutorului spre o atitudine mentală. Dovedindu-se un adevărat exerciţiu spiritual, dialogul cu Epictet îl conduce - discret, dar sigur - la convertire pe interlocutorul său, cu condiţia ca acesta să-și dorească cu adevărat să dialogheze, adică să-și dorească în mod real să găsească adevărul”. (Cristian Bejan)

 

Autor: Epictet

Traducător: Cristian Bejan

Editura: Polirom

Număr de pagini: 632

Preț: 99 de lei

 

3. Despre Treime

Scrisă de-a lungul unei bune părţi a vieţii autorului, „Despre Treime” este una dintre cele mai importante sinteze ale gândirii lui Augustin și o carte fundamentală a filosofiei și teologiei occidentale: comentând pasaje semnificative ale scrisorilor pauline și asimilând în ele numeroase doctrine ale tradiţiei platoniciene, ea explică cunoașterea lui Dumnezeu în termenii efortului uman de depășire a unui paradox filosofic al cunoașterii. Interpretând statutul omului drept chip și asemănare divină din perspectiva principiului plotinian al convertirii realităţilor divine în funcţii ale sufletului, Augustin arată cum descoperirea omului interior și a facultăţilor sufletului analogice persoanelor Treimii permite reformularea idealului ciceronian al filosofiei, prin edificarea unei noi știinţe, încă nenumite, dar destinate „să nască, să crească, să întărească și să apere” credința creștină.

 

Autor: Augustin

Traducători (din limba latină): Alexandra Anisie, Alexandra Baneu, Alexander Baumgarten, Cristian Bejan, Monica Brînzei, Daniel Coman, Ioana Curuţ, Vlad Ile, Alin Luca, Andrei Marinca

Editura: Polirom

Număr de pagini: 808

Preț: 99 de lei

 

4. Panorama postcomunismului în România

„Ce urmează căderii regimului comunist? O lungă perioadă de tranziţie, numită generic postcomunism. Putem spune că cele trei decenii de după 1989 nu sunt doar o cifră rotundă, ci o epocă, una încheiată, mai întâi de pandemia universală, care a schimbat lumea, aducând în discuţie sintagme precum «lume postpandemică», apoi de atacul armat al Rusiei asupra Ucrainei (care încă nu s-a încheiat!), şi constituie deja o perioadă istorică distinctă pe care o putem analiza şi la care ne putem raporta - chiar dacă, de multe ori, o facem cu subiectivitatea unor martori şi participanţi direcţi la evenimentele/fenomenele în discuţie. Dacă despre comunism s-a scris mult, sinteze privind postcomunismul, precum cartea de faţă, nu existau până acum. În mod firesc, mai mult de jumătate din subiectele volumului de faţă sunt succesoarele celor din „Panorama comunismului în România” (Polirom, 2020): simboluri de stat, educaţie, economie, literatură, muzică, teatru, film, relaţii internaţionale, servicii secrete, religie, viaţă cotidiană ş.a. Altele au fost adaptate noilor realităţi, de pildă studiile despre alegerile prezidenţiale şi fenomenul partidist în locul celor despre Partidul Comunist şi liderii lui. Unele teme au dispărut (colectivizare, deportări, disidenţă etc.), dar au fost înlocuite de altele noi (apariţia societăţii civile, fenomenul Piaţa Universităţii, capitalismul românesc, organizaţiile societăţii civile, mediul şi protecţia acestuia, migraţia, cultura digitală ş.a.). Cei 48 de autori, reputaţi specialişti, profesori universitari, cercetători în principalele instituţii ştiinţifice din România, dar şi din diaspora, analizează schimbările din cele mai importante domenii sociopolitice şi culturale, într-o vastă şi incitantă «Panoramă a postcomunismului în România», document de referinţă al acestei perioade şi instrument pentru o mai bună înţelegere a vremurilor în care trăim”. (Liliana Corobca)

 

Coordonator: Liliana Corobca

Editura: Polirom

Număr de pagini: 1.056

Preț: 129 de lei

 

5. Dicționarul romanului central-european din secolul XX

O premieră pe piața editorială din România, „Dicționarul romanului central-european din secolul XX” este un repertoar care introduce publicul într-o serie de literaturi ce îi sunt destul de puţin cunoscute. Lista celor 256 de romane selectate include titluri și nume celebre - cum ar fi cele ale scriitorilor recompensați cu Premiul Nobel - , dar și altele neștiute sau trecute în uitare (deşi aproape toate romanele prezentate au fost traduse în limbi de circulaţie, iar multe au fost ecranizate). Romane interzise, romane cenzurate, romane exilate, romane clandestine, romane „de sertar”, romane amânate, romane neterminate, romane postume - toate aceste categorii se regăsesc din plin în această carte grea a Gaudeamusului 2022.

 

Autor: Adriana Babeți

Editura: Polirom

Număr de pagini: 760

Preț: 129 de lei

 

6. Zorii tuturor lucrurilor. O nouă istorie a omenirii

De secole ne tot spunem o poveste simplistă despre originile societăţilor umane şi ale inegalităţilor sociale: în cea mai mare parte a existenţei lor pe pământ, oamenii au trăit în cete de vânători-culegători. Apoi au intrat în scenă agricultura şi, odată cu ea, proprietatea privată. În cele din urmă s-au născut oraşele, marcând nu doar apariţia civilizaţiei, ci şi a războaielor, birocraţiei, patriarhatului şi sclaviei. Dar această poveste ridică o problemă serioasă: e falsă. Propunându-şi să pună bazele unei noi istorii a lumii, David Graeber şi David Wengrow ne invită să renunţăm la ideile preconcepute şi să încercăm să înţelegem ce societăţi încercau să creeze de fapt strămoşii noştri. O carte de sinteză, în răspăr cu istoriografia tradiţională, care porneşte de la preistorie pentru a demonta numeroasele mituri încă prezente în manuale, precum egalitarismul aşa-zisei „comune primitive” ori mitul rousseauist al „nobilului sălbatic”, un studiu care încearcă să răspundă marilor întrebări ale istoriei omenirii în lumina numeroaselor dovezi arheologice descoperite recent.

 

Autori: David Graeber și David Wengrow

Traducătoare: Miruna Munteanu

Editura: Polirom

Număr de pagini: 544

Preț: 95 de lei

 

7. Războiul care a creat Imperiul Roman

După asasinarea lui Iulius Caesar, de Idele lui Marte, în 44 î.Hr., şi înfrângerea conspiratorilor care l-au ucis, în confruntarea de la Philippi, lupta pentru puterea supremă la Roma s-a dat între doi rivali ambiţioşi: Marcus Antonius şi tânărul Octavian, moştenitorul ales de Caesar. Când Antonius s-a îndrăgostit de cea mai puternică femeie din lumea antică - Cleopatra, regina Egiptului -, zădărnicind astfel ambiţia lui Octavian de a conduce singur imperiul, lupta dintre cei doi a degenerat într-un nou război civil. În anul 31 î.Hr., la Actium a avut loc una dintre cele mai mari bătălii navale din Antichitate, la care au luat parte mai mult de 600 de nave și circa 200.000 de oameni, dar şi o regină. A câştigat-o Octavian, iar Antonius şi Cleopatra s-au sinucis. Bătălia de la Actium a avut urmări de maximă însemnătate pentru Imperiul Roman. Dacă Antonius şi Cleopatra ar fi câştigat, capitala imperiului ar fi fost strămutată din Roma la Alexandria, iar latina ar fi devenit a doua limbă în imperiu, după limba greacă, vorbită în Răsăritul mediteranean. Victoria lui Octavian, devenit Augustus, a permis instaurarea unui regim politic nou, în care republica era mai curând o formă fără fond, condusă de un monarh cu puteri depline, cel care este considerat pe bună dreptate primul împărat roman.

 

Autor: Barry Strauss

Traducător: Ovidiu-Gheorghe Ruța

Editura: Polirom

Număr de pagini: 344

Preț: 75 de lei

„Cei doi înţelepţi, cei mai mari, ai Antichităţii crepusculare: Epictet și Marc Aureliu, un sclav și un împărat”, Emil Cioran

48 de autori are monumentalul volum „Panorama postcomunismului în România”

 

Ideile lui Augustin (354-430), filosof, teolog, episcop de Hippona, stau la baza culturii și civilizaţiei occidentale

Cele șapte cărți recomandate încearcă să răspundă chestiunilor legate de existenţa lui Dumnezeu, nemurirea sufletului, originea lumii, sensul timpului și al istoriei. Cărți grele, nu?

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri