Cum a încercat un fost militar să controleze anchete DNA și EPPO: detalii explozive din motivarea Tribunalului Tulcea
Tribunalul Tulcea a publicat motivarea condamnării fostului militar Mihail Cristinel Militaru, acuzat că a construit o adevărată rețea de influență imaginară prin care pretindea că poate controla anchete DNA și EPPO și că are acces direct la procurori și judecători. Instanța descrie un mecanism elaborat în care inculpatul s-ar fi prezentat drept omul-cheie al Parchetului European din România și ar fi promis intervenții în dosare penale extrem de sensibile în schimbul unor sume uriașe de bani, potrivit Stiri pe Surse.
Potrivit judecătorilor, fostul militar „s-a erijat în conducător al unei structuri de informații cu caracter fictiv”, despre care susținea că ar funcționa în subordinea Parchetului European. Pentru a-și consolida credibilitatea, acesta le-ar fi prezentat interlocutorilor documente „cu caracter veridic sau fictiv”, menite să creeze impresia că are acces la informații clasificate și influență în sistemul judiciar.
Instanța l-a condamnat la trei ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență, după ce și-a recunoscut integral faptele. Decizia Tribunalului Tulcea nu este definitivă și a fost contestată la Curtea de Apel Constanța.
DNA a infiltrat un investigator sub acoperire în cercul fostului militar
Ancheta DNA a început în mai 2025, după ce procurorii s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că inculpatul ar fi solicitat aproximativ 25.000 de euro pentru presupuse intervenții în dosare penale.
Ulterior, procurorii anticorupție au autorizat folosirea unui investigator sub acoperire, care s-a infiltrat în cercul apropiat al fostului militar. Întâlnirile aveau loc într-un cadru discret, în complexul Razelm Luxury Resort din Jurilovca, județul Tulcea.
Conform motivării instanței, Mihail Cristinel Militaru îi spunea investigatorului că poate „tergiversa” anchete aflate la DNA și EPPO și că ar avea autoritatea necesară pentru a influența procurorii care instrumentau respectivele cauze.
Mai mult, acesta pretindea că este chiar „șef al procurorilor europeni din România” și că „fără avizul său” nu ar putea fi desfășurate anumite anchete.
„Șefule”. Cum încerca inculpatul să își construiască imaginea de om influent în EPPO
Unul dintre cele mai spectaculoase pasaje din motivarea Tribunalului Tulcea descrie modul în care fostul militar încerca să își creeze imaginea unui personaj cu influență uriașă în sistemul judiciar european.
Potrivit instanței, acesta susținea că discutase direct cu procurorul de caz din cadrul EPPO și că magistratul i s-ar fi adresat în permanență cu apelativul „șefule”.
De asemenea, inculpatul afirma că poate transmite „directive” privind finalitatea anchetelor și că procurorii i-ar furniza informații din dosare aflate în lucru. Procurorii DNA consideră că toate aceste afirmații făceau parte dintr-o strategie de intimidare și manipulare prin care încerca să obțină bani de la persoane cercetate penal sau aflate în situații vulnerabile.
180.000 de euro pentru presupuse intervenții la procurori și judecători
Potrivit anchetatorilor, fostul militar ar fi solicitat 180.000 de euro pentru presupuse intervenții în dosare care îl vizau pe omul de afaceri constănțean Jean Paul Tucan.
DNA susține că inculpatul le-ar fi oferit interlocutorilor două variante de plată. Prima presupunea remiterea unor sume cash, în tranșe lunare între 10.000 și 15.000 de euro. A doua variantă viza încheierea unor contracte fictive de consultanță prin intermediul unei firme controlate de apropiați ai săi.
În septembrie 2025, procurorii au organizat un flagrant după remiterea unei prime tranșe de 60.000 de euro. Conform anchetei, banii au fost preluați într-un rucsac de o apropiată a inculpatului, chiar în complexul turistic din Jurilovca unde aveau loc întâlnirile conspirative.
Instanța: astfel de fapte afectează grav încrederea publică în Justiție
În motivarea condamnării, Tribunalul Tulcea subliniază gravitatea excepțională a faptelor și impactul pe care astfel de acțiuni îl pot avea asupra imaginii sistemului judiciar.
Judecătorii arată că traficul de influență exercitat asupra unor magistrați sau prin invocarea unor legături cu sistemul judiciar reprezintă „o infracțiune foarte gravă în ierarhia politicii penale a statului”.
Instanța consideră că fostul militar a exploatat încrederea publică în instituțiile judiciare și a încercat să creeze aparența existenței unor rețele oculte de influență în DNA și EPPO.
Motivarea mai arată că apropiații inculpatului erau convinși că acesta activa într-o structură reală de informații sau într-o organizație militară importantă. Tribunalul notează că Mihail Cristinel Militaru le-ar fi creat inclusiv „aparența angajării” în această structură fictivă, prezentându-i drept „agenți” și implicându-i în întâlniri, transport de documente și comunicări conspirative.
Din acest motiv, procurorii au decis clasarea acuzațiilor față de anumite persoane apropiate inculpatului, apreciind că acestea nu au înțeles caracterul ilegal al activităților în care erau implicate.
Dosarul merge la Curtea de Apel Constanța
După condamnarea pronunțată de Tribunalul Tulcea, fostul militar a contestat sentința la Curtea de Apel Constanța, instanță care urmează să pronunțe o decizie definitivă în acest caz.
În timpul anchetei, Mihail Cristinel Militaru a fost arestat preventiv, iar ulterior plasat în arest la domiciliu. În fața procurorilor și a instanței, acesta și-a recunoscut integral faptele.



