El propune modificarea statutului judecătorilor și procurorilor, în sensul abrogări unei sancțiuni disciplinare pe care o riscă magistrații care, prin hotărârile pe care le pronunță, nesocotesc deciziile Curții Constituționale. Motivul invocat de USR-ist este acela că dacă deciziile CCR au declarat constituționale unele norme juridice de drept intern care intră în contradicție cu dreptul UE, atunci judecătorul trebuie să ignore atât decizia CCR, cât și norma legală de drept intern. Efectul unei astfel de legi, dacă ar intra în vigoare, ar anula însuși articolul 1, alineat 5 din Constituție, care prevede că respectarea Legii Fundamentale este obligatorie în România.
La începutul acestei săptămâni, deputatul USR Stelian Ion, dat afară de Florin Cîțu, în septembrie 2021, din funcția de ministru al Justiției, a depus la Camera Deputaților, împreună cu colegul său Silviu Deheleanu, un proiect de lege care „bate” toate celelalte inițiative discutabile ale parlamentarilor formațiunii din care cei doi fac parte. Este vorba despre PLX nr. 89/2022, „pentru abrogarea literei «ș» a articolului 99 din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor”.
Potrivit acestui articol, constituie abatere disciplinară pentru care poate fi tras la răspundere un magistrat judecător „nerespectarea deciziilor Curții Constituționale și a deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursurilor în interesul legii”.
Inițiativa lui Stelian Ion face ca prevederea din programul de guvernare cu care Dacian Cioloș s-a prezentat, în toamna trecută, în fața Parlamentului, potrivit căruia judecătorii și procurorii să nu mai fie trași la răspundere disciplinară pentru exprimarea opiniilor, inclusiv politice, să pară un pistol cu apă.
Inițiativa încalcă Constituția și Codul de procedură civilă
Proiectul legislativ are un singur articol, care reglementează pur și simplu abrogarea acestei abateri disciplinare de nerespectare a deciziilor CCR și ÎCCJ de către un judecător, în cadrul hotărârilor pe care le pronunță.
Problema este că la articolul 147, alineat 3, din Constituția României, se prevede că „Deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial, iar de la data publicării, acestea sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor”.
Mai mult, conform articolului 517, alineat 4 din Codul de procedură civilă, referitor la „conținutul și efectele hotărârii de judecată a Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la recursul în interesul legii”, „dezlegarea problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României”.
Autorul susține că dreptul UE primează Legii Fundamentale a României
În expunerea de motive, Stelian Ion arată că, în multiple situații, Comisia de la Veneția a arătat că tragerea la răspundere a judecătorilor pentru conținutul hotărârilor judecătorești trebuie să intervină doar în cazuri grave, de rea-credință sau gravă neglijență. „Litera «ș» a articolului 99 din Legea 303/2004 a dobândit un caracter de risc pentru independența judecătorilor, în condițiile în care CCR a stabilit, prin Decizia 390/2021, că «o instanță națională nu are abilitatea de a analiza conformitatea unei dispoziții din dreptul intern considerate ca fiind constituțională (…) cu dispozițiile de drept european»”.
În consecință, spune Stelian Ion, „atunci când sesizează un conflict între o normă națională și o normă UE, judecătorul național este obligat să respecte jurisprudența CCR și să aplice norma națională, sub sancțiunea răspunderii disciplinare, deși prin aplicarea principiului supremației dreptului unional ar trebui să se aplice norma din dreptul Uniunii Europene”.
CCR: Dreptul european nu este mai presus de Constituția unui stat membru
Prin Decizia 290/2021, CCR a stabilit că în articolul 4 al Tratatului UE se precizează că UE respectă egalitatea statelor membre, identitatea lor națională și funcțiile statului. Curtea a reținut că „o instanță are posibilitatea să analizeze conformitatea unei dispoziții din legile interne cu dreptul european. Însă Constituția își rezervă poziția ierarhic superioară, în conformitate cu articolul 11 alineat 3”.
Articolul 148 din Constituția României nu atribuie, arată CCR, dreptului UE prioritate față de Constituția României, astfel încât o instanță națională nu are abilitatea de a analiza conformitatea unei dispoziții din dreptul intern cu dispozițiile din dreptul european. „Sistemul dreptului românesc este format din totalitatea normelor juridice adoptate de către statul român și care trebuie să fie în concordanță cu principiul supremației Constituției și cu principiul legalității, care sunt esența cerințelor statului de drept”, arată judecătorii.
Constituția arată, la articolul 1, alineat 5, că „în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie”.
Proiectul, în dezbatere până pe 7 aprilie
Proiectul lui Stelian Ion și al lui Silviu Deheleanu a fost înaintat Camerei Deputaților în data de 7 martie, fiind înregistrat începând cu data de 8 martie. Acest proiect urmează să fie dezbătut în procedură simplă.
La finalul expunerii de motive, regăsim alte 22 de semnături ale unor deputați USR, precum și 5 semnături ale unor senatori de la același partid, care susțin proiectul de lege. Printre aceștia îi regăsim pe Anca Dragu, fosta șefă a Senatului, pe Dan Barna, fostul lider al USR, dar și pe Emanuel Ungureanu.
Proiectul de află în dezbatere publică până în data de 7 aprilie, urmând ca, până pe data de 23 martie să fie emis avizul Consiliului Economic și Social, până pe 30 martie să fie primit avizul Consiliului Legislativ și până pe 7 aprilie să fie emis și avizul Consiliului Superior al Magistraturii.