Proiectul “CEO privat la stat”, convenit în 2011 cu FMI, s-a dovedit un eşec usturător şi costisitor pentru statul român. Văzută ca un colac de salvare pentru marile companii şi regii de stat, aducerea managerilor profesionişti nu a rezolvat problemele acestor unităţi. Precum au venit, rând pe rând, managerii privaţi au demisionat sau au fost forţaţi să demisioneze. Începând cu 2012 au fost instalaţi circa 160 de manageri privaţi, dar puţin au reuşit să reziste în timp.
Ultimul episod s-a consumat zilele trecute când managerul companiei Tarom, belgianul Christian Heinzmann a fost demis din cauza rezultatelor nesatisfăcătoare. După aproape patru ani în fruntea Tarom, în dreptul lui Heinzmann putem nota un salariu de 10.000 euro net/lunar şi foarte multe probleme pe care le lasă nerezolvate în urma lui.
Headhunterii, marii câştigători
În 2011 era publicată Ordonanață 109 privind guvernanța corporatistă în întreprinderile publice, după care au început să curgă anunţurile de recrutare pentru noii manageri. Şi odată cu ele au început să curgă şi contractele pentru firmele de executive search. Pentru că se căutau oameni de top şi tarifele acestor headhunteri au fost de top. Numai că de multe ori firmele de recrutare au ajuns la concluzia că cei mai buni manageri sunt tot cei de stat. O descoperire plătită foarte scump.
Aşa s-a întâmplat la Complexul Energietic Oltenia unde directorul general, Laurențiu Ciulei, s-a transformat peste noapte într-un manager privat. Firma de recrutare a umflat de la Ministerul Economiei pentru această achiziție 150.000 de euro, iar transformarea peste noapte a însemnat pentru Laurențiu Ciulei un salariu, stabilit prin contractul de mandat, de 4600 de euro. Să fi contat în această alegere că Ciulei era şi vicepreşedintele PSD Gorj?
Un eşec, mai multe explicaţii
La o primă vedere ar fi de neînţeles de ce aceşti manageri, cei mai mulţi dintre ei cu experienţă în domeniu privat pe poziţii de CEO, au eşuat când au fost puşi să conducă o companie de stat. Mirela Marinescu, de la firma ATP are însă mai multe explicaţii pentru acest fapt. Fie managerii aleşi au fost bine evaluaţi, dar le-a lipsit implicarea, fie competenţa acestora s-a limitat la a conduce o structură privată deja performantă, iar rolul lor a fost doar să o păstreze la acest nivel. O a treia explicaţie, care nu le exclude însă pe celelate două, este că au fost înlocuite criteriilor obiective de selecţie cu unele subiective, iar în actul de conducere au existat de multe ori ingerinţe ale factorilor politici.
Ordonanţa 109 şi criteriile de selecţie sunt foarte clare, dar eşecul acestui proiect se datorează faptului că de multe ori criteriile obiective au fost înlocuite cu cele subiective Ludovic Orban, fost ministru al Transporturilor
Viesparul de la CFR si Tarom
Cel mai afectat de rateul acestui program este Ministerul Transporturilor. Companiile din subordinea sa, cele din zona feroviară şi Tarom, s-au dovedit nuci prea tari pentru managementul privat. Aşa se face că Tarom schimbase deja trei consilii de administraţie în mai puţin de doi ani de la demararea programului, iar primul CEO privat, austriacul Heinrich Vystoupil, a refuzat să semneze contractul de CEO la doar o săptămână după ce fusese numit în funcţie. La C.F.R. Marfă directorii au zburat doar după câteva luni de mandat. Recordul absolut îl deţine însă CFR S.A. unde în doi an au fost mazilite şase consilii de administraţie şi patru directori.” Eşecul acestor manageri a fost cauzat de intervenţia deciziei politice. Nu este cazul de acum, de la Tarom, pentru că aici nu au fost foarte clare criterii de selecţie”, spune Ludovic Orban.
Au venit, şi-au luat banii şi au plecat
Unii dintre managerii privaţi nu au reuşit să lase nimic în urma lor pentru că nici nu au avut timp să facă turul societăţilor şi au fost demişi. Alţii pentru că nu s-au priceput sau nu au fost lăsaţi. Ceea ce însă îi uneşte pe toţi, sunt salariile mari pe care le-au încasat. Un manager privat la CFR S.A. ajunsese să fie plătit în 2014 cu 9.000 de euro lunar, în timp ce unul de la CFR Marfă primea şi 9.500 de euro pe lună. Mai mult, managerul general de la CFR S.A., Dimitris Sophocles a fost demis, invocându-se printre altele, că şi-a marit salariul de la 9.800 de euro/lună la 14.570 de euro/lună fără acordul Ministerului Transporturilor.
Transgaz răsplăteşte cel mai bine
Cel mai bine plătit CEO privat la stat continuă să rămână Petru Văduva, managerul companiei de transport a gazelor naturale Transgaz. El a încasat de aici în 2014 suma de 1.028.116 lei, ceea ce înseamnă circa 19.000 de euro net pe lună (pe 2015 nu este disponibilă declaraţia de avere). Potrivit normelor legale, Vaduva poate primi trei tipuri de bonusuri pentru obiective diferite: creşterea profitului, reducerea cheltuielilor şi majorarea investiţiilor. Este este și cel care anul trecut a încasat prima record de 700.000 de euro pentru că şi-a atins ţintele de performanţă. Aceasta deşi Transgaz este o companie care deţine monopol natural pe piaţă. Activitatea sa este reglementată, ceea ce înseamnă că profitul său depinde, în mare măsură, de tarifele de transport stabilite de către Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei. Şi atunci se naşte, întrebarea de ce era aşa nevoie de un manager privat pentru conducerea acestui monopol de stat?
Mulţi bani la Nuclearelectrica
În mai 2013 la SN Nuclearelectrica era numit manager privat Daniela Lulache.O apropiată a cercurilor liberale, Daniela Lulache s-a făcut remarcată după ce în anul 2009 a reuşi să încaseze indemnizatii, bonusuri si compensatii de 1,86 milioane lei de la Fondul Proprietatea. De la Nuclearelectrica ea a încasat în 2014 ( pe 2015 nu este publică declaraţia de interese), din poziţia de manager şi membru în CA peste 664.000 lei. După profitul istoric obţinut în 2013, în ceilalţi ani acesta s-a redus drastic pentru că piaţa energiei a cunoscut un regres. Competenţa în afaceri a managementului privat, recompensat cu mulţi bani, nu a putut compensa căderea pieţei.
Se caută noi manageri
În ciuda rezultatelor nesatisfăcătoare, Guvernul continuă programul „CEO privat la stat” şi în acest an. Acum se caută manageri profesionişti pentru companiile Plafar, CupruMin, Transelectrica, Salrom şi SN Ape Minerale. Serviciile de asistenţă pentru recrutarea de personal vor fi asigurate de asocierea formată din companiile Quest Advisors şi Transearch International. De acest proiect mai sunt vizate în perioada următoare companiile Şantierul Naval 2 Mai, ICEM, Eurotest, CIR SA, Institutul de Proiectări Chimice IPROCHIM, Compania pentru Investiţii în Turism şi Neptun-Olimp SA. În prezent, se derulează procesele de selecție pentru Metrorex, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, Telecomunicații CFR, Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile Constanţa şi Adminitraţia Fluvială a Dunării. De asemenea, Ministerul Energiei caută manageri privaţi pentru Oil Terminal, Complexul Energetic Oltenia si Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie.
4,2 milioane euro este pregătit să cheltuiască Ministerul Economiei pentru recrutarea de noi manageri profesionişti în acest an
Ministerul Transporturilor a încheiat, în iulie 2012, cu asocierea formată din PwC-firma de avocatură D&B David şi Baias-George Butunoiu Group, un contract de servicii de consultanţă în valoare de 200.000 de euro.