Jurnalul.ro Ştiri Social Cerc vicios: cum finanțează statul traficanții de droguri

Cerc vicios: cum finanțează statul traficanții de droguri

de George Hălărescu    |   

În România numărul toxicomanilor creşte în ritm alarmat, odată cu prefecţionarea metodelor de distribuţie a stupefiantelor şi a disponibilităţii de consum. Pentru că la nivelul opiniei publice nu este conştientizat riscul pe care îl reprezintă consumatorii de droguri în transmiterea bolilor contagioase şi pentru că problema reducerii numărului dependenților nu aduce capital politic, banii alocaţi centrelor de tratament sunt din ce în ce mai puţini.

Câți oameni sunt dependenți de droguri în România? Între cifrele oficiale și cel estimate de asociațiile care luptă împotriva toximaniei e o prăpastie. 14.900 este ultimul număr raportat de Agenţia Naţională Antidorg (ANA), în 2017. Estimările Asociației Române Anti-SIDA (ARAS) artă însă că situația este cu mult mai gravă. Numărul neoficial al toxicomanilor ar fi ajuns anul trecut la 500.000, iar în acest an se estimeză o tendinţă de creştere spre 600.000, spune doctorul Adrian Octavian Abagiu, de la Centrul ARAS din incinta Spitalului Matei Balș, București. Fenomenul este alimentat de creșterea constantă a consumului de marijuana în rândul elevilor și de ofertele tip „10 lei plicul”, pe internet.  

Conform ANA, anul trecut în Bucureşti au fost înregistarate 80 de cazuri noi, „dar numai eu am văzut vreo 55 de cazuri noi de drogomani la penitenciar”, spune Adrian Abagiu. „Numai că ăştia nu apucă să fie confirmaţi. Potrivit estimărilor se spune că la un pacient confirmat în jurul lui mai sunt alţi 10 neconfirmaţi.  Dacă noi avem 1.000 de confirmaţi, probabil ei sunt între 5 şi 10 mii, iar dintre acestia cel putin jumătate sunt cu boli contagioase. Când s-au făcut teste santinelă un pacient din trei a fost testat pozitiv", explică medicul.

Dezinteres politic

Explicația faptului că nu știm oficial care este situația consumului de droguri este că decidenţii politici nu sunt interesaţi să se reducă numărul consumatorilor – spune Adrian Abagiu. „Când au copiii dependenţi de droguri, oamenii politici îi duc la tratament şi psihoterapie în Israel sau Elveţia”, explică expertul ARAS. El dă și exemplul campaniei electorale pentru europarlamentare a Elenei Băsescu, din 2009. EBA a militat atunci pentru acces la droguri legale. „Pentru că Pavel Abraham şi-a permis să critice proiectul ei politic de liberalizare a stupefiantelor,  Agenţia Naţională Antidrog, pe care generalul o conducea a fost desfiinţată timp de 14 luni”, a spus Adrian Abagiu.

Refugii pentru consumatorii faliți

Un consumator de droguri din București, care este înregistrat şi cu HIV, primeşte lunar de la stat în jur de 2.200 de lei: ajutor de hrană, pensie HIV, pensie minimă şi ajutorul de hanicap primit de la Primăria Capitalei. Lipsa unui tratament eficient, însoţit de o psihoterapie corespunzătoare, face ca pacienţii să recadă iar situația să devină de-a dreptul absurdă: toți acești bani ajung în buzunarele distribuitorilor de droguri.

Medicii spun că pacienţii cer tratament atunci când nu mai au bani de droguri sau când își distrug venele în așa hal încât nu se mai pot injecta. Costul zilnic pentru şase bile de heroină, atât cât consuma un pacient tipic venit la tratament în centrul de dezintoxicare, este de 600 de lei.

Epoca miniaturizării

Ingeniozitatea traficanţilor, creşterea numărului acestora, uşurinţa cu care sunt obţinute dorgurile şi tehnologia modernă fac astăzi să poţi comanda stupefiante din fotoliu şi să-ţi fie aduse de curier la uşă, fără ca autorităţile să poată ajunge la distribuitor. Dacă pentru 10.000 de doze de heroină este necesar un kilogram şi jumătate de heroină-bază, pentru ecstasy îţi trebuie doar 750 de miligrame-bază, iar pentru noul drog, carfentanil, sunt suficiente 100 de miligrame. În aceste condiţii autorităţile trebuie să-şi regândească strategiile de prindere a distribuitorii de droguri, pentru că o persoană poate trece cu un miligram de carfentanil de cele mai sofisticate filtre ale poliţiei.

„Vreau să mor drogat şi fericit”

Consumul de droguri şi contaminarea cu HIV merg mână în mână. În prezent, în România sunt 20.000 de seropozitivi, iar majoritatea cazurilor provin de consumatorii de droguri. Principala problemă este că mulţi toxicomani nu pot fi luaţi în evidenţe, pentru că refuză să se mai testeze, chiar dacă în zonele cu risc din Rahova şi Ferentari există echipe mobile de testare şi distribuţie de seringi.  Ei spun: "Probabil sunt bolnav pentru că am făcut după Ionescu care a murit, dar nu vreau să ştiu pentru că vreau să mor drogat şi fericit, decât să am un stres în plus. Din acest motiv, pare că a scăzut uşor în statistici numărul de cazuri noi în rândul hoxicomani cu HIV", declară dr Adrian Abagiu.

1.200 este numărul de locuri, la nivel național, în centrele de dezintoxicare, deși recomandarea UE este de 3.600. Vara trecută, existau liste de așteptare pentru internarea la dezintoxicare, numărul celor care cereau tratament fiind mai mare decât capacitatea centrelor.

Centrul ARAS de la Matei Balș are în tratament 300 de pacienţi, dar numărul lor nu poate fi crescut din lipsa banilor. Dacă acum 5 ani se acordau 140 de lei pe luna pentru un pacient acum s-a ajuns la 99 de lei situaţie care face tratamentul cu metadonă sa fie mai prost.

 

Subiecte în articol: toxicomani romania
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri