Infracțiunile cercetate includ constituirea unui grup infracțional organizat, fals intelectual, fals informatic și divulgarea de informații secrete.
Ancheta se concentrează pe modul în care cetățenia română a fost acordată sau redobândită în baza Articolului 11 din Legea 21/1991. Această prevedere permite descendenților foștilor cetățeni români (până la gradul III) din teritoriile pierdute de România în 1940 (precum Republica Moldova sau regiuni din Ucraina) să redevină cetățeni români.
„Au vocaţie descendenții până la gradul al III-lea ai foștilor cetățeni români din teritoriile care înainte de 28 iunie 1940 se aflau în componența statului român (ex. Republica Moldova, regiunea Cernăuți, o parte din regiunea Odessa din Ucraina)”, precizează ÎCCJ.
Probele indică faptul că, în 2022, șapte cetățeni ucraineni au format un grup infracțional sprijinit de avocați din Baroul București, traducători și notari. Aceștia aveau acces la baze de date din Moldova și Ucraina, unde falsificau actele de stare civilă pentru a demonstra descendența română a clienților.
Anchetatorii au observat situații absurde. Când un dosar era respins pentru lipsa unui act, solicitanții reveneau imediat cu documentul „lipsă”, care avea uneori „urme de tuș proaspăt imprimat”, sugerând existența unor centre de falsificare chiar în București. Doar în primele 11 luni ale acestui an, grupul a facilitat depunerea a peste 900 de astfel de cereri.
Pe lângă cererile oficiale de durată, rețeaua a dezvoltat o metodă rapidă prin falsificarea directă a certificatelor de cetățenie. Beneficiarii erau în special cetățeni ruși, care foloseau aceste acte false pentru a obține pașapoarte românești și, implicit, liberă circulație în Uniunea Europeană.
Procurorii avertizează că sistemul a ajuns într-un punct critic: „Acest aspect, combinat cu managementul defectuos și lipsa pregătirii profesionale a funcționarilor publici, pe alocuri, dar și reaua-credință în exercitarea atribuțiilor, a dus la acapararea și posibil considerat colaps al sistemului de primire și soluționare a cererilor”.
Investigația a scos la iveală nereguli grave la Serviciul Stare Civilă Sector 6, unde au fost identificate cel puțin 89 de certificate false. Șase funcționare ar fi atestat în fals că au verificat identitatea solicitanților, deși aceștia nici nu se aflau în țară. Mai mult, s-au descoperit ștampile de intrare în țară (vize) falsificate pentru puncte de frontieră precum Albița, Siret sau Nădlac II.
De asemenea, un funcționar de la evidența populației din Buftea este acuzat că a furnizat date confidențiale rețelei, la cererea unui mandatar implicat în 50 de dosare ale unor cetățeni din Federația Rusă.
În prezent, sunt urmăriți penal 8 membri ai grupului, 5 avocați, 14 funcționari publici și alți 107 suspecți.
(sursa: Mediafax)