Protestele masive anti-Beijing, care au paralizat în ultimele săptămâni metropola semi-autonomă Hong Kong și au devenit extrem de violente după încleștările de stradă dintre forțele de poliție, contra-manifestanți și demonstranți radicali, riscă să degenereze într-un conflict la scară geopolitică extinsă. Pe punctul să-și piardă răbdarea, chinezii par să maseze o forță de intervenție impresionantă la granița cu Hong-Kong pentru a reprima protestele.
Aflată în mijlocul unui război comercial devastator cu Statele Unite, China se confruntă cu o nouă criză de proporții, în Hong Kong, teritoriul care se bucură de un statut special până în 2047, după ce a revenit Chinei în 1997. Fosta colonie britanică este guvernată după principiul „o țară două sisteme”, care îi permite să își mențină statutul de centru financiar independent și libertăți mult mai mari decât în restul Chinei, inclusiv dreptul la liberă exprimare și asociere, precum și independența juridică. De şapte săptămâni, Hong Kong trece însă prin cea mai gravă criză din istoria sa recentă, marcată de ample proteste contra guvernului local pro-Beijing, dar şi de confruntări violente între demonstranţi radicali, forțele de poliție și contra-manifestanți. Protestele au loc după ani întregi de nemulțumiri legate de modul în care China erodează, puțin câte puțin, statutul special acordat metropolei până în 2047. Mișcările de stradă au izbucnit la începutul lunii iunie, fiind provocate de un controversat proiect de lege în privința extrădărilor, care ar fi permis Chinei să trimită în tribunalele sale politizate numeroși disidenți, activiști și alți adversari politici din Hong Kong ai autorităților de la Beijing. Deși șefa administrației metropolei, Carrie Lam, considerată „Doamna de Fier” a centrului financiar asiatic și o apropiată a Beijingului, a renunțat până la urmă la inițiativa sa, gestul său a fost tardiv. Manifestanții au început să ceară și înlăturarea liderei metropolei, pe care o acuză că execută ordinele primite direct de la Beijing, iar cele două tabere au ajuns într-un punct ireconciliabil.
Gata de luptă, la graniță
Pe fondul celor mai ample proteste după ce fosta colonie britanică a revenit sub autoritatea Chinei, oficialități de la Washington au declarat pentru „Bloomberg” că liderii de la Beijing trimit un număr impresionant de trupe de securitate la granița cu Hong Kong. Dacă, până acum, de teama de a nu-i alunga pe investitorii centrului financiar internațional, China a acționat cu prudență și nu a intervenit direct în conflict, răbdarea Beijing-ului pare să fi luat sfârșit. La începutul săptămânii, China a avertizat că protestele din Hong Kong „au mers prea departe” și sunt rezutatul unui „complot extern”. Mai exact, potrivit site-ului „Zero Hedge”, oficialități chineze au afirmat, marți, că demonstrațiile din metropola semi-autonomă „sunt opera SUA”, dând de înțeles că o intervenție în forță în Hong Kong ar fi justificată. Cu numai o zi înainte, șeful diplomației americane, Mike Pompeo, declarase că „protestele sunt îndreptățite”, exprimându-și speranța că Beijing-ul va respecta dreptul istoric al Hong Kong la autoguvernare, după principiul „o țară, două sisteme”.
„Casa Albă monitorizează cu atenție masarea de forțe chineze la granița cu Hong Kong”.
Oficialitate americană de rang înalt