Cinci ani de procese pe marca Zoia Ceaușescu

Cinci ani de deliberări le-au trebuit instanţelor de judecată pentru a pronunţa un verdict în procesul prin care ginerele fostului cuplu dictatorial Elena şi Nicolae Ceauşescu l-a intentat fostului director al Televiziunii Române, Stelian Tănase, pe vremea când acesta realiza o emisiune la postul Realitatea TV. Mircea Oprean i-a cerut lui Tănase daune în valoare de 100.000 de lei, pentru că a utilizat numele, fotografii şi informaţii despre Zoia Ceauşescu, devenită, din 2010, marcă înregistrată pe numele soţului ei supravieţuitor. Deşi, iniţial, procesul a fost suspendat, apoi pierdut la instanţele inferioare, judecata a continuat până la sfârşitul săptămânii trecute, când instanţa supremă a decis să închidă acest litigiu, printr-un fel de „remiză”.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, vineri, să pună punct litigiului dintre Mircea Oprean şi Stelian Tănase, respingând ca nefondate recursurile formulate de ambele părţi în dosarul prin care fostul soţ al fiicei lui Nicolae şi Elena Ceauşescu cerea daune de 100.000 de lei. Decizia este irevocabilă.



Cum s-a ajuns la acest litigiu
În 2010, chiar în Ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie, Mircea Ioan Oprean a acţionat în judecată, la Tribunalul Bucureşti, societatea Realitatea Media SA, care deţinea, la acel moment, postul de televiziune Realitatea TV, dar şi pe realizatorul Stelian Tănase, cerând daune pentru că, în 4 decembrie, în cadrul emisiunii „Bucureşti, strict secret”, a fost difuzat un film referitor la relaţiile amoroase ale Zoiei Ceauşescu cu un prozator, apoi cu un medic, cu un ziarist, precum şi cu alte persoane. Oprean mai învedera şi faptul că, în cadrul aceleiaşi emisiuni, au fost difuzate „informaţii false şi denigratoare” la adresa Zoiei Ceauşescu, prin care „i-a fost prejudiciată imaginea”. Mai mult, acesta susţinea că relatările din emisiune nu au corespuns adevărului, printre informaţiile eronate numărându-se şi numele liceului la care ar fi învăţat fiica lui Nicolae Ceauşescu, acuzând, totodată, şi faptul că o parte din fotografiile prezentate în filmul cu pricina au fost preluate, fără consimţământ, din cartea „237 de zile-n mormânt”, publicată de Zoia Ceauşescu.

Soţul supravieţuitor a solicitat, astfel, daune atât pentru încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală, cât şi pentru prejudicii de imagine. Procesul a început la Tribunalul Bucureşti, în data de 25 ianuarie 2011, şi a durat cinci ani. În primul rând, magistraţii au decis impunerea achitării de către Oprean a unei taxe judiciare de timbru în valoare de 3.247,7 lei, pe care, la data de 22 martie 2011, a suplimentat-o cu încă 520 de lei. La 29 noiembrie 2011, Tribunalul a respins cererea de suspendare integrală a cererii de chemare în judecată, formulată de apărătorii lui Stelian Tănase şi de administratorul judiciar al SC Realitatea Media SA, intrată în insolvenţă, ca neîntemeiată.

Însă a disjuns cererea de chemare în judecată a companiei care a administrat postul Realitatea TV. Doi ani mai târziu, la data de 1 octombrie 2013, instanţa a pronunţat soluţia pe fond, respingând acţiunea lui Mircea Oprean ca neîntemeiată. Lucrurile nu s-au oprit, însă, aici. Procesul s-a mutat la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a IX-a Civilă, care, la 13 martie 2014, a scos cauza de pe rol.

Două săptămâni mai târziu, cauza a fost repusă pe rol, pentru judecarea apelului. Soluţia a apărut după trei luni, când Curtea de Apel Bucureşti a respins apelurile lui Mircea Oprean şi Stelian Tănase ca nefondate. Procesul a mers mai departe, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţă care, vineri, a decis să pună capăt acestui litigiu.



Ceaușescu, nume înregistrat la OSIM de Mircea Oprean și Valentin Ceaușescu
Cu două luni înainte ca Mircea Oprean să acționeze în judecată postul Realitatea TV şi pe realizatorul Stelian Tănase, Oficiul de Stat pentru Invenții şi Mărci (OSIM) i-a acordat lui Oprean drepturile de proprietate intelectuală asupra mărcii individuale vorbite „ZOIA CEAUŞESCU”. Aceste drepturi, care vizează patru clase NISA, inclusiv cele de publicitate, divertisment, telecomunicații sau gestiunea afacerilor comerciale, expiră în anul 2019.

De altfel, „ZOIA CEAUȘESCU” nu este singura marcă înregistrată de către Mircea Oprean. La data de 31 ianuarie 2007, OSIM a acordat drepturi de proprietate intelectuală, pentru toate clasele NISA, de la 1 la 45, asupra mărcii individuale vorbite „CEAUŞESCU”, pe numele lui Valentin Ceauşescu şi al lui Mircea Oprean. Cei doi au apelat, atunci, la serviciile unei agenții de proprietate intelectuală, iar drepturile asupra numelui „Ceauşescu” pe care îl dețin fiul supraviețuitor şi ginerele fostului dictator au fost publicate în Buletinul Oficial al Proprietății Intelectuale nr. 1, din data de 31 ianuarie 2008.



Dosarul cu Realitatea Media, suspendat din cauză de insolvență
Un al doilea dosar, desprins din primul, prin disjungere, vizează cererea de chemare în judecată a SC Realitatea Media SA, pentru aceleaşi acuzații. Cauza s-a constituit tot la Tribunalul Bucureşti, în data de 28 februarie 2012, când a şi fost pronunțată soluția. Magistrații au constatat suspendarea de drept a acestui proces dintre Mircea Oprean şi Realitatea Media, pe motiv că societatea a intrat în insolvență. Potrivit articolului 36, din Legea 85/2006, „de la data deschiderii procedurii insolvenței, se suspendă de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau asupra bunurilor sale”. În 23 aprilie 2013, Tribunalul a decis, de asemenea, menținerea măsurii suspendării procesului.