Robor-ul a ajuns subiect de gâlceavă între Guvern şi Banca Naţională a României. În timp ce bancherii susţin că indicele a crescut, în principal, ca urmare a deciziei Guvernului de a forţa companiile să plătească dividende suplimentare, guvernanţii acuză BNR că nu a avut grijă să ţină Robor-ul jos. Supralichiditatea din sistemul bancar s-a înjumătăţit după ce unele companii au plătit dividende suplimentare de 2,14 miliarde de lei.
Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, spune că principala cauză a creşterii Robor a fost retragerea unei lichidităţi importante din piaţă. Companiile profitabile din energie au principalele obligate, la rectificarea bugetară, să plătească dividende suplimentare la stat şi majoritate au făcut deja acest lucru. Supralichiditatea din tot sistemul bancar a fost de 4,8 miliarde de lei în luna august, înainte de decizia Guvernului. “ Excesul de lichiditate pe care îl aveam în piaţa monetară a scăzut foarte mult, pentru că s-au făcut plăţi foarte mari de către companiile de stat către bugetul statului, acei bani evident fiind în piaţa monetară, în depozite bancare, iar acum nu mai sunt, sunt în conturile ministerului de Finanţe ”, a spus Dumitru care este şi economistul şef al Raiffeisen Bank.
Guvernul dă vina pe BNR
Premierul Mihai Tudose a declarat că BNR a fost puţin plecată de acasă, pentru că era rolul ei să intervină. ”Măcar să ştim: mai e Banca Naţională a României sau e o structură de zei care se ocupă de propria lor existenţă, foarte bună de altfel”, a afirmat premierul. În schimb, Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Naţională , spune că BNR nu poate interveni să schimbe cursul unor evoluţii fireşti. “ Evoluţia dobânzilor şi a cursului de schimb ar putea avea la bază influenţe de pe pieţele externe, care se pregătesc de sfârşitul epocii dobânzilor joase, ”, susţine Vasilescu.
Cine are dreptate?
Dacă ne uităm la definiţia Robor pe trei luni vedem că acesta se calculează zilnic ca o medie aritmetică a dobânzilor la care îşi împrumuta surplusul de liciditate 10 dintre băncile comerciale din România, alese de către BNR. De aici deducem că rata de dobândă Robor la trei luni variază în funcţie de sumele neutilizate pe care le au la dispoziţie unele bănci comerciale, respectiv de necesarul de lichidităţi al altor bănci. Însă Robor depinde direct şi de rata inflaţiei şi indirect şi de evoluţia Euribor.
Marţi, 3 octombrie, e şedinţă de politică monetară la BNR. Rămâne de văzut dacă Consiulul de Administraţie, condus de guvernatorul Mugur Isărescu, va schimba sau nu ceva în politica monetară