USR îl propune pe Cristi Vasilică Danileț, cel care este de părere că dreptul UE este deasupra Constituției României și care a fost exclus de CSM din magistratură pentru apariții șocante pe TikTok. PSD are în vedere doi procurori – Robert Cazanciuc, fost purtător de cuvânt al Parchetului General, pe vremea lui Kovesi, sau actualul procuror general adjunct al României, Bogdan Licu. PNL are pe masă două propuneri, senatorii proprii Iulia Scîntei și Daniel Fenechiu. Cei doi au dat proba respectării drepturilor și libertăților fundamentale, când, în toamna anului trecut, au trecut de Comisia Juridică proiectul de lege prin care s-ar fi îngrădit dreptul fundamental la muncă pentru românii care nu s-au vaccinat împotriva Sars-Cov2.
Până în vara acestui an, mandatele de judecători CCR deținute de Valer Dorneanu (propus, în 2013, de PSD și numit președinte al Curții în 2016), de Mona Pivniceru (judecător magistrat, propus, în 2013, de PNL) și de Daniel Morar (fost procuror, ex-șef al DNA, propus în 2013 de fostul președinte Traian Băsescu) expiră. Iar Parlamentul României, prin Camera Deputaților și Senatul, poate face câte o propunere de înlocuire. De asemenea, și președintele României trebuie să vină cu o a treia propunere.
Karateka de pe TikTok se cere în față
Primii care și-au anunțat preferatul au fost cei de la USR, care vor propune, din partea Camerei Deputaților, pe nimeni altul decât controversatul judecător clujean Cristi Vasilică Danileț, exclus, în luna decembrie a anului trecut, din magistratură, după ce s-a filmat și a postat imaginile pe o rețea de socializare, în timp ce tundea cu drujba un gard viu, executa mai multe exerciții de karate la bustul gol sau în piscină și care face parte dintr-o rețea apropiată Monicăi Macovei.
De altfel, însuși Danileț s-a autopropus pentru a merge la CCR, printr-o postare pe Facebook: “
Nu aș spune < nu
USR a răspuns instant
Ei bine, Cristi Vasilică Danileț nu a așteptat prea mult pentru a fi nominalizat candidat. Grupul USR din Camera Deputaților l-a ales, instant, iar decizia a fost anunțată tot pe Facebook. „Judecătorul Cristi Danileț este propunerea USR pentru Curtea Constituțională. Este judecătorul care a luptat neîncetat pentru independența Justiției și a rezistat în fața presiunilor și abuzurilor venite din partea unui sistem care vrea să controleze justiția”.
Posibilul candidat crede că CJUE e mai tare decât CCR
O eventuală numire a lui Danileț la Curtea Constituțională, în acest moment cu șanse zero, ar fi, cu adevărat, un „progres” pentru respectarea supremației Constituției în România. Danileț nu și-a ascuns, în ultimii ani, ideile conform cărora, dacă nu convine sistemului, Constituția poate fi ignorată, chiar și de către instanțele de judecată interne. În decembrie 2021, CJUE a emis o Decizie care pune în plan secund Constituția României în raport cu dreptul UE. Lucru care contravine, însă, principiului suveranității Legii Fundamentale. Danileț scria, pe Facebook, la 21 decembrie 2021, că: „de azi, judecătorii români sunt independenți și față de CCR. Iar dreptul UE e deasupra deciziilor CCR. Tocmai a decis asta CJUE. În plus, deciziile CCR cu privire la completurile de 5, dacă duc la prescripția infracțiunilor de corupție, nu trebuie respectate de judecătorii români. Iar MCV e obligatoriu. Hotărârea e pur și simplu colosală”. Comentariile sunt inutile.
PNL vine cu doi senatori care au vrut s-o dea afară pe Renate Weber, pentru că a sesizat Curtea în pandemie
Și reprezentanții Partidului Național Liberal au minimum două propuneri pentru Curtea Constituțională. Este vorba despre doi senatori ai acestei formațiuni, dintre care unul este președintele Comisiei Juridice a Senatului, Iulia Laura Scîntei, de profesie notar public. Cea de-a doua variantă a liberalilor este senatorul Daniel Fenechiu, de profesie avocat.
Două chestiuni sar efectiv în ochi atunci când raportezi acestei două persoane cu o posibilă nominalizare pentru Curtea Constituțională. Cei doi liberali au militat, anul trecut, împreună cu colegii lor de partid, pentru înlocuirea din funcție a Avocatului Poporului, Renate Weber. Raportul în care Weber a fost, efectiv, pusă la zid venea cu acuzații halucinante, conform cărora Avocatul Poporului se face „vinovat” că a atacat la Curtea Constituțională mai multe acte normative ale Guvernului prin care au fost îngrădite nejustificat și abuziv drepturile cetățenilor, în timpul stării de urgență și al stării de alertă. Curtea Constituțională a desființat, în cele din urmă, Hotărârea Parlamentului prin care i-a fost încetat, abuziv, mandatul Renatei Weber.
În toamna anului trecut, Iulia Scîntei și Daniel Fenechiu au trecut, prin Comisia Juridică a Senatului, amendamente halucinante la proiectul de lege privind condiționarea accesului tuturor românilor, de la stat și de la privat, de prezentarea certificatului verde care să ateste vaccinarea anti-Covid19, testarea sau trecerea prin boală. Iar legea a picat, la Senat, doar pentru că nu a fost întrunit cvorumul.
PSD are „fetișuri” cu procurori
Nici PSD nu se lasă mai prejos și îl are în vedere pe senatorul social-democrat Robert Cazanciuc. De profesie procuror, Cazanciuc a intrat în atenția opiniei publice la începutul mandatului de procuror general al României deținut de Laura Codruța Kovesi, îndeplinind funcția de șef al Biroului de Presă al Parchetului General. Apoi, la nivelul anului 2011, Cazanciuc a fost numit secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, în timpul Guvernului Boc. După care a intrat în PSD și a devenit parlamentar al acestei formațiuni. Robert Cazanciuc s-a aflat în relații de rudenie, prin alianță, cu fostul lider PSD Victor Ponta, fiind căsătorit cu verișoara fostului premier.
Dacă Robert Cazanciuc este varianta PSD, liderul Marcel Ciolacu are propria preferință. Acesta ar fi actualul procuror general adjunct al României, Bogdan Licu. De numele acestuia din urmă sunt legate două scandaluri de plagiat și o relație mai mult decât interesantă cu un om de afaceri, pe nume Mircea Tudor, naș și sponsor al lui Licu, pe care l-a împrumutat, în anul 2008, cu 325.000 de euro, din care magistratul mai are de restituit, până în anul 2025, suma de 150.000 de euro. Firma lui Tudor este abonată la contracte cu statul român.
La începutul anului 2020, Bogdan Licu declara, în cadrul unei ședințe a CSM, că procurorii „au fost lăsaţi în pielea goală”, în urma deciziei Curţii Constituţionale prin care SRI nu mai are dreptul să mai facă interceptări în dosarele penale.