„În fiecare lună ne împrumutăm pentru a acoperi cheltuielile curente”, a declarat ieri ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, explicând cum finanțează deficitul bugetar provocat de criza coronavirus. Varianta împrumuturilor (în locul creșterii taxelor sau al tăierilor de cheltuieli) este preferată pentru că „avem un confort pe piețele financiare, gradul de îndatorare al României fiind unul dintre cele mai mici din Europa”. Șeful Finanțelor precizează că Guvernul „va stimula investițiile, nu consumul” și că „nu se discută o eventuală taxă de solidaritate a bugetarilor”, iar pentru majorarea pensiilor va prezenta, în vară, „mai multe scenarii, fiecare cu riscul asociat”. Potrivit ultimelor estimări ale ministrului, economia va scădea abrupt în trimestrul II 2020, după care - în trimestrul III - își va reveni rapid pe creștere, marcând astfel o evoluție în „V” pe acest an.
„Nu vom lua măsuri de relaxare fiscală. Dar nici nu vom crește taxele, o astfel de măsură ar fi sinucidere. O taxă de solidaritate plătită de contribuabilii cu venituri mari (de peste 3.200 de lei, cum s-a propus recent) ar fi ceva contraintuitiv, după cum ne arată experiența crizei din 2008”, a spus ministrul Finanțelor într-o conferință de presă.
Fără condiționalități tip FMI
Referindu-se la sursele de finanțare, instituția condusă de Florin Cîțu a decis să folosească în principal piețele locale. „În martie ne-am împrumutat de pe piețele internaționale la costuri minime pentru România. Nu vom accesa niciun împrumut de la o instituție internațională care vine cu condiționalități (FMI, Banca mondială, BERD)”, a menționat oficialul. Precizarea vine în contextul în care Fondul Monetar Internațional (FMI) este cunoscut că impune condiții destul de drastice statelor pe care le împrumută - a se vedea condiționalitățile impuse României în anul 2009.
„Ne-am împrumutat la 3,5%, cu 1 punct procentual mai ieftin decât Guvernul PSD în aceeași perioadă”, a ținut să sublinieze ministrul. Reamintim, însă, că - potrivit datelor Băncii Naționale a României - creditul guvernamental s-a majorat în luna martie 2020 cu 10,1% faţă de luna februarie 2020, până la 126,2 miliarde de lei, iar în raport cu martie 2019, creditul guvernamental s-a majorat cu 22%. Datele băncii centrale mai arată că în primele două luni din 2020 deficitul de cont curent aproape că s-a dublat față de perioada similară din 2019, însumând 325 de miliarde de euro.
Veniturile scad, cheltuielile cresc
„Pe partea de venituri: în martie au fost venituri mai mici cu aproape 10 miliarde de lei, dar acele venituri sunt măsuri pe care le-a luat acest Guvern - am injectat mai mulţi bani prin rambursare de TVA, amânări de plată, de impozite etc.”, a spus ministrul. De cealaltă parte, însă, „cheltuielile au crescut foarte mult, cheltuielile pentru sănătate au crescut, deficitul pentru anul acesta creşte cu 3 puncte procentuale”.
Potrivit oficialului, în aprilie cheltuielile cu personalul au fost de 8,8 miliarde de lei. Cheltuielile cu asistența socială au fost de 11 miliarde de lei, 70% din acești bani reprezentând pensiile. Indemnizațiile acordate persoanelor ale căror contracte de muncă au fost suspendate temporar la inițiativa angajatorilor (șomajul tehnic) au însumat 313 milioane de lei. Plata pentru șomajul normal a totalizat 61 de milioane de lei, în creștere cu 4 milioane de lei față de martie. Au mai fost acordate plăți de șomaj tehnic în valoare de 61 de milioane de lei către alți profesioniști, cum ar fi cei cu cabinetele stomatologice închise. Concediile medicale au însumat 366 de milioane de lei în aprilie (pentru comparație, până acum, media era de 100 milioane de lei). În cele două luni, martie și aprilie, au fost plătite concedii medicale de aproape 900 de milioane de lei. La bunuri și servicii s-a plătit în plus, atât în martie, cât și în aprilie, un miliard de lei pentru medicamente și echipamente pentru spitale. În cele două luni, martie și aprilie, am rambursat TVA de 26 de miliarde de lei.
Creșterea pensiilor, „o decizie politică”
„În ce privește creșterea pensiilor cu 40% în septembrie, decizia va fi una politică. Vom lucra cu mai multe scenarii, în funcție de evoluția încasărilor, vom prezenta scenariile la Guvern, fiecare scenariu având asociate și riscurile pe care le presupune”, a menționat ministrul Finanțelor.
Nu vom apela la soluții de tipul bani din elicopter sau venit minim garantat. Investițiile vor fi motorul care va duce economia mai departe.
Florin Cîțu, ministrul Finanțelor
Pe piața forței de muncă, în retail se cer 10.000 de persoane și în livrări câteva mii. „Investițiile vor crește cererea”, crede Florin Cîțu
Florin Cîțu arată că sectorul de servicii este cel mai afectat de criză, dar același sector va fi motorul relansării