Ediţia 2020 a Clasamentului mondial al libertăţii presei, dat publicităţii de organizaţia internaţională Reporters sans frontières (RSF), arată că deceniul care urmează va fi decisiv pentru viitorul jurnalismului. Pandemia amplifică şi evidenţiază crizele multiple care ameninţă dreptul la o informare liberă, independentă, pluralistă şi fiabilă.
Crizele care afectează jurnalismul sunt de natură geopolitică (agresivitatea modelelor autoritare), tehnologică (absenţa garanţiilor democratice), de încredere (suspiciune, ură chiar împotriva mijloacelor de informare), democratică (polarizare, politici de represiune) şi economică (împuţinarea jurnalismului de calitate). Acestora li se adaugă, de acum încolo, şi criza sanitară – prilej pentru ţările aflate la coada clasamentului de a accentua represiunile şi atacurile contra presei, ba chiar de a impune măsuri altfel imposibil de luat în vremuri normale.
Vreme de cenzură
Există o corelaţie evidentă între reprimarea libertăţii presei, în timpul pandemiei, şi locul pe care ţările îl ocupă în Clasamentul RSF. China, aflată pe locul 177, şi Iranul (locul 173, în scădere cu 3 poziţii faţă de anul trecut), focare de boală, au pus la punct şi dispozitive masive de cenzură. În Irak (locul 162, în scădere cu 6 poziţii), agenţia de presă Reuters s-a ales cu licenţa suspendată pe 3 luni, la câteva ore după ce a publicat o ştire în care erau puse sub semnul întrebării cifrele oficiale, privind cazurile de îmbolnăvire cu COVID-19.
Chiar şi în Europa, în Ungaria (locul 89, în scădere cu 2 poziţii), premierul Viktor Orban a iniţiat o lege „coronavirus”, care prevede pedepse de până la 5 ani închisoare pentru difuzarea informaţiilor false – un mijloc de constrângere disproporţionat, susţin cei de la RSF, în condiţiile în care puterea executivă are dreptul de a decide, în mod arbitrar, dacă o informaţie e adevărată sau nu.
Noutăţile ediţiei 2020
În clasamentul de anul acestea, Norvegia se menţine, pentru al patrulea an consecutiv, pe locul întâi, iar Finlanda păstrează şi ea poziţia a doua. La cealaltă extremă, Coreea de Nord e pe ultimul loc, după Turkmenistan şi Eritreea.
La nivel de regiuni, Europa rămâne continentul cel mai favorabil libertăţii presei. Bătrânul continent surclasează America de Nord şi de Sud, acolo unde ţări precum Statele Unite sau Brazilia au devenit adevărate antimodele. Orientul Mijlociu şi Africa de Nord rămân zonele cele mai periculoase pentru jurnaliştii care vor să-şi exercite profesia.
În România, în ciuda numeroaselor schimbări politice în fruntea statului, situaţia libertăţii presei nu s-a ameliorat, spun cei de la RSF. Viziunea celor de la putere despre libertatea de expresie încurajează cenzura şi autocenzura. Un nou instrument de presiune s-a adăugat arsenalului existent: autorităţile, firmele sau anumite persoane fizice invocă Regulamentul general privind protecţia datelor (RGPD) pentru a refuza accesul la informaţie şi se prevalează de el pentru a ameninţa jurnaliştii, după publicarea articolelor de investigaţie.
„Criza sanitară este o ocazie pentru guvernele autoritare de a pune în practică faimoasa «doctrină de şoc» (...). Pentru ca acest deceniu decisiv să nu fie unul funest, oamenii de bună credinţă trebuie să se mobilizeze, pentru ca jurnaliştii să-şi poată exercita această funcţie esenţială în societate, de garant al încrederii”.
Christophe Deloire, secretar general Reporters sans frontières
48 e locul pe care se află România, în scădere cu o poziţie faţă de anul trecut.
Clasamentul RSF evaluează anual situaţia jurnalismului din 180 de ţări.