Așa este și cazul Companiei Naționale de Investiții (CNI). Deși funcționează în subordinea Ministerului Dezvoltării, ea este repetentă la capitolul transparență. Ședințele AGA sunt ținute la secret, salariul directoarei generale este secretizat, iar în Consiliul de Administrație sunt aleși doar oameni apropiați PNL. Cum apropiații sunt mulți, și Consiliul de Administrație este unul stufos, format din 10 persoane, asta deși Legea austerității (Legea 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală și combaterea evaziunii fiscale) prevede maximum 5 membri, număr la care se adaugă și un secretar al CA.
Pe site-ul Companiei Naționale de Investiții (CNI) ultimele rapoarte ale ședințelor AGA au fost postate în 2022, mai precis la începutul anului, iar de atunci - pauză. Nici în ceea ce privește salarizarea șefilor compania nu este foarte transparentă. Singura informație disponibilă se regăsește în proiectul de buget pe anul în curs, unde citim că salariul mediu brut în CNI este de 24.616 lei, iar pentru plata cenzorilor și a membrilor Consiliului de Administrație s-au alocat 799.410 lei.
Directoare generală, cu salariul la secret
CNI este condusă începând cu anul 2013 de Manuela Irina Pătrășcoiu. A fost preluată de la un guvern la altul și a reușit astfel să devină cel mai longeviv director al unei companii de stat. Din declarațiile sale de avere depuse în ultimii ani nu aflăm ce salarii a încasat de la compania de stat pentru că doamna a decis să-și treacă la secret veniturile. Singurele sume încasate lăsate „la liber” sunt cele care i s-au virat în cont pentru că gestionează și administrează proiecte externe. Din declarația de avere depusă în 2023 și aferentă anului fiscal 2022 aflăm că a încasat pentru aceste proiecte nu mai puțin de 41.795 de euro. De altfel, aceste proiecte au fost o sursă constantă de bani pentru Manuela Irina Pătrășcoiu pentru că în 2021 a încasat 40.420 de euro, în 2020 suma de 39.142 euro și lista poate continua.
Ultimul salariu făcut public de Manuela Irina Pătrășcoiu este cel care apare în declarația de avere depusă în 2020 și unde figurează suma de 339.107 lei, după ce în declarația depusă în 2019 apărea cu un salariu anual de 289.129 de lei. Ea a avut creșteri salariale consistente în ultimii ani, dacă avem în vederă că în 2017 a încasat 149.923 de lei.
Companie finanțată de la bugetul de stat
Sumele alocate de la bugetul de stat și din venituri proprii pentru finanțarea programelor de investiții derulate de CNI SA sunt în 2024 de aproape 500 de milioane de euro (peste 2,45 de miliarde de lei), iar majoritatea banilor vin de la buget. CNI are 390 de angajați, iar până la sfârșitul anului numărul lor va ajunge la 395.
Proiecte cu fonduri externe
La începutul anului trecut, Ministerul Finanțelor a semnat mai multe contracte de finanţare cu Banca Europeană de Investiţii. Două dintre proiectele de investiţii, în valoare de peste 210 milioane de euro, sunt destinate susţinerii sectorului spitalicesc public. Proiectele au în vedere reabilitări, extinderi, consolidări, modernizări şi dotări pentru 26 de unităţi spitaliceşti din judeţele Bacău, Bihor, Braşov, Călăraşi, Constanţa, Covasna, Dolj, Harghita, Giurgiu, Neamţ, Olt, Prahova, Teleorman şi municipiul Bucureşti. Implementarea este asigurată de Ministerul Dezvoltării prin CNI și se estimează că realizarea investiţiilor va fi finalizată în 2025.
Cine sunt membrii CA
Senatorul PNL Guran și-a băgat soția în CA-uri
Fidel sloganului liberal „prin noi înșine”, senatorul PNL Virgil Guran a avut grijă să-i ofere soției un loc de muncă călduț, la stat. Și unde putea să găsească un loc mai bun decât la colegul său de partid, ministrul Dezvoltării Adrian Veștea. Soția sa, Maria Guran, este directoarea de cabinet a ministrului Vestea și pentru a-și rotunji salariul a fost propulsată în două consilii de administrație. Unul este la CNI, iar cel de al doilea este la Administrația Fondului pentru Mediu. Aceasta din urmă funcționează sub autoritatea Ministerului Mediului în fruntea căruia este un alt liberal, Mircea Fechet.
Consiliera Draguțu, împinsă în CA pe filiera PNL-Brașov
Un alt membru al Consiliului de Administrație este Draguțu Ioana. Ea este consilier județean în Brașov din partea PNL. De remarcat că și ministrul Dezvoltării, liberalul Adrian Veștea vine tot din Brașov, unde a fost președintele Consiliului Județean. De asemenea, Draguțu Ioana mai este și consilieră la Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România.
Condrea Dragoș și-a dublat salariul cu ajutorul CA-urilor
Condrea Dragoș este unul dintre bugetarii care au tras lozul norocos datorită relațiilor pe care le are, ceea ce face ca din 2002 să lucreze pentru toate guvernele care s-au perindat pe la Palatul Victoria. Supranumit „Nemuritorul”, el este un obișnuit al Consiliilor de Administrație care îi asigură venituri frumoase fără bătăi de cap. Potrivit declarației de avere depuse în 2023, Condrea Dragoș este angajat la Secretariatul General al Guvernului, de unde a încasat 138.753 de lei, iar veniturile sale au fost completate cu banii încasați din diverse consiliile de administrație. De exemplu, poziția de membru CA în Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat i-a adus 86.400 de lei, poziția de membru în Consiliului de Supraveghere a Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc i-au completat veniturile cu 42.824 de lei, iar calitatea de membru în Consiliul de Administrație al CNI i-a mai vărsat în cont suma de 21.560 de lei.
Ce investiții face CNI
Compania Națională de Investiții (CNI) este o societate comercială pe acțiuni, înființată în anul 2001, care funcționează sub autoritatea Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Începând cu anul 2014, odată cu introducerea Programului Național de Construcții de Interes Public sau Social, s-a obținut diversificarea domeniilor în care CNI poate realiza investiții și anume a fost introdusă posibilitatea finanțării de investiții precum cele care vizează spitalele, instituțiile de învățământ superior, reabilitări și consolidări de clădiri de patrimoniu sau monumente istorice etc. Finanțarea obiectivelor de investiții este asigurată din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării, bugetul local al unităților administrativ-teritoriale beneficiare, veniturile proprii ale ministerului, precum și din alte surse legal constituite. Printre cele mai mari proiecte realizate de CNI în ultimul deceniu se numără Stadionul Steaua (417,4 mil. lei), Complexul Sportiv Craiova (239,7 mil. lei), Stadionul Giulești (188,3 mil. lei), Modernizarea și extinderea Stadionului Municipal Târgu Jiu (13,4 mil. lei), construirea Stadionului Național Arcul de Triumf din Capitală (144,8 mil. lei). Unul dintre marile proiecte pe care acum le are în derulare CNI este reconstrucția Cazinoului din Constanța (peste 84 mil. lei). Pe lista realizărilor CNI se mai pot adăuga construirea de săli de sport în zona rurală (acestea fiind cele mai multe proiecte derulate), cămine culturale, reabilitarea infrastructuri rutiere locale.