Atât alianța D.A. PNL-PD, cât și Uniunea Social-Liberală, Alianța SD-APDE sau Alianța PNL-USR au făcut implozie după ce unul dintre partidele componente a intrat în conflict cu „sforarul” de la Palatul Cotroceni sau s-au destrămat pentru că liderii acestor partide au decis, fiecare, să candideze pentru alegerile prezidențiale. Despre același scenariu se vorbește și în 2024, în legătură cu Coaliția PSD-PNL, care riscă să se rupă după ce președintele României nu a primit sprijinul social-democraților pentru a putea candida, ca independent, pe listele PNL la Senat, fără să demisioneze de la Președinție. Dacă Guvernul Ciolacu va rezista până după învestirea noului Parlament, atunci ar fi pentru prima dată când o coaliție politică va rezista până la finalul mandatului legislativ. Iar regula permanentă a fost că, de fiecare dată, partidul care a părăsit guvernarea a pierdut alegerile parlamentare ce au urmat.
Istoria politică a alianțelor de guvernare pare să se repete, la nesfârșit, de 20 de ani. Întorcându-ne în anul 2004, reamintim că, la data de 14 ianuarie 2004, la Tribunalul București se înregistra Alianța „Dreptate și Adevăr”, formată din Partidul Democrat, condus la acel moment de Traian Băsescu, și din Partidul Național Liberal, la conducerea căruia se afla Theodor Stolojan. Această alianță s-a format pentru a lupta împotriva PSD și a ascensiunii lui Adrian Năstase la Palatul Cotroceni, în urma alegerilor de la finalul anului 2004.
Această asociere politică dintre PNL și PD nu a mers deloc așa cum s-ar fi așteptat fondatorii ei. Băsescu era primar general în funcție, iar pentru Palatul Cotroceni ar fi trebuit să candideze Theodor Stolojan. Înainte de depunerea candidaturii, însă, Stolojan s-a retras din cursă, cedându-i locul lui Traian Băsescu. Iar, în Turul I, Adrian Năstase, susținut de PSD+PUR, a luat 40,97% din voturi, în timp ce candidatul Alianței DA a luat doar 33,92% din voturi.
Turul al doilea a inversat ierarhia, iar Traian Băsescu a câștigat, atunci, alegerile prezidențiale cu 51,23% din voturi, față de Adrian Năstase, care a obținut doar 48,77% din voturi. Chiar dacă a câștigat Președinția, Băsescu a pierdut, la vot, alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2024. La Parlamentare, Uniunea Națională PSD + PUR a obținut un scor de 36,9%. în timp ce Alianța DA PNL-PD a obținut 31,5%. Au mai intrat, atunci, în Legislativ, doar Partidul România Mare, cu 13,3%, și UDMR, cu 6,23%.
Ambiția lui Băsescu, alegerile anticipate
Deși social-democrații au ieșit pe primul loc la parlamentare, Traian Băsescu, proaspăt instalat la Palatul Cotroceni, a refuzat să le permită să formeze un guvern și l-a propus pentru funcția de prim-ministru pe noul președinte al Partidului Național Liberal, Călin Popescu Tăriceanu. Acesta a format un guvern validat, în cele din urmă de Parlament, însă problemele politice abia de acolo au început să apară. Ambiția lui Băsescu era să acapareze toată puterea, motiv pentru care i-a cerut lui Tăriceanu să demisioneze, după care Parlamentul să respingă de două ori consecutiv instalarea unui nou prim-ministru. Scopul, generarea alegerilor parlamentare anticipate. Pentru că Tăriceanu a refuzat, între Băsescu și PD, pe de o parte, și PNL și Tăriceanu, pe de altă parte, a început războiul. Acest război s-a soldat cu prima suspendare, nereușită, a lui Traian Băsescu din funcția de președinte, iar, în primăvara anului 2007, PD a ieșit de la guvernare.
Partidul Național Liberal a format un guvern minoritar, din care a făcut parte și UDMR, susținut din Parlament de către Partidul Social Democrat. Acest guvern a administrat guvernarea până la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008.
PDL i-a dat afară pe cei de la PSD, cu două luni înainte de prezidențiale
Părăsirea de către PD a guvernării a avut un prim răspuns votul de la parlamentarele din 2008. Atunci, la Camera Deputaților. PSD+PC au obținut 34,16% din voturi, iar la Senat 33,1% din voturi. PDL a pierdut alegerile, ieșind pe locul al doilea, cu 33,57% din voturi la Camera Deputaților și 32,4% la Senat. PNL, debarasat de Traian Băsescu, a luat 18,74% la Camera Deputaților și 18,6% la Senat. Doar UDMR a mai făcut pragul electoral la alegerile parlamentare din 2008, obținând 6,39% la Camera Deputaților și 6,2% la Senat.
După alegeri, au avut loc mai multe încercări de formare a unei majorități parlamentare. Călin Popescu Tăriceanu a anunțat că PNL va intra la guvernare doar cu condiția să primească funcția de premier. Cum nici PD, devenit, între timp, PDL, nici PSD nu au agreat o asemenea variantă, lucrurile puteau degenera într-un blocaj total. După mai multe încercări, PSD și PDL au decis să încerce să formeze o mare alianță de guvernare. Iar Emil Boc a fost instalat în funcția de prim-ministru, în timp ce liderul de atunci al PSD, Mircea Geoană, a devenit președintele Senatului.
Guvernul anacronic s-a rupt cu două luni înaintea alegerilor prezidențiale din anul 2009, în condițiile în care atât Traian Băsescu, cât și Mircea Geoană s-au înscris în cursa prezidențială. PSD a fost dat afară de la guvernare, iar, la scurt timp, Guvernul Boc a fost demis prin moțiune de cenzură, de către Parlamentul României, la data de 13 octombrie 2009.
Interesant este că, imediat după această ruptură guvernamentală, PSD, împreună cu PNL și cu UDMR au decis să formeze o prealianță politică, propunându-l pentru funcția de prim-ministru pe primarul de la acel moment al Sibiului, Klaus Iohannis.
USL, cel mai mare proiect politic postdecembrist, rupt pentru că ambii lideri și-au dorit Președinția României
La alegerile prezidențiale care au urmat, în 2009, Traian Băsescu s-a aflat la un pas să piardă Președinția, el rămânând în funcție în urma apariției intempestive a unor voturi din diaspora. Astfel, în primul tur, Băsescu a obținut 32,44% din voturi, în timp ce Mircea Geoană a fost votat de 31,15% dintre cetățeni. Liderul PNL, Crin Antonescu a obținut 20,02% din voturi, în timp ce Corneliu Vadim Tudor a luat 5,56% din voturi.
În turul al doilea, după manevra „Paris” și după episodul „Sufrageria lui Oprea”, Traian Băsescu a reușit să obțină 50,34% din voturi, iar Mircea Geoană a pierdut alegerile prezidențiale cu 49,66% din voturi. Reinstalat la Cotroceni, Băsescu l-a numit premier tot pe liderul PDL, Emil Boc.
După un an și jumătate de guvernare „portocalie”, aceasta rămânând în istoria postdecembristă drept una dintre cele mai negre perioade de guvernare, la inițiativa profesorului Dan Voiculescu, s-au pus bazele celei mai ample alianțe politice, care să lupte împotriva regimului lui Traian Băsescu. Este vorba despre Uniunea Social-Liberală (USL). La data de 5 februarie 2011, PNL, PC și PSD au format USL, iar, în 7 mai 2012, această forță politică a reușit să demită prin moțiune de cenzură Cabinetul Ungureanu. După care, USL l-a silit pe Băsescu să-l propună în funcția de premier pe președintele PSD, Victor Ponta. Tot USL a inițiat procedura de suspendare din funcție a lui Traian Băsescu, iar, la data de 29 iulie 2012, la referendumul organizat în acest scop, peste 7,4 milioane de români au votat pentru trimiterea lui Băsescu acasă. Pracric, președintele a fost demis, lucru validat, inițial, și de Curtea Constituțională. Însă, o erată venită în creierii nopții, a invalidat, pe ultima sută de metri, acest referendum.
Parlamentarele din 2012 au venit cu „răsplata” pentru acțiunea PDL din 2009
Alegerile parlamentare din toamna anului 2012 au venit cu „răsplata” pentru cei de la PDL, care au determinat ruperea coaliției cu PSD în 2009 și instalarea unui regim de tristă amintire, al cărui stăpân a fost Traian Băsescu. USL a luat 60% din voturi, în timp ce PDL, împreună cu PNȚCD și cu Forța Civică, au obținut un rușinos scor de 16,5%.
La acel scrutin, au mai intrat în Parlamentul României Partidul Poporului – Dan Diaconescu, cu 13,99%, și UDMR, cu 5,13%. Semnalul prăbușirii PDL venise încă de la alegerile locale din vara anului 2012, când USL a câștigat 36 de consilii județene, 1.292 de primării și 12.669 de locuri în consiliile locale.
Cu toate acestea, USL a rezistat doar până la începutul anului 2014. După alegerile parlamentare au început frecușurile. PNL s-a opus intenției lui Victor Ponta de a supraimpozita salariile mai mari de 1.000 de euro, dar și confiscării averilor ilicite. Apoi, numirea, la propunerea lui Victor Ponta, a Laurei Codruța Kovesi la conducerea DNA a pus capac. La acestea se adaugă celebrul pact de neagresiune semnat de Victor Ponta cu Traian Băsescu, dar și „to do list-ul” primit de Ponta de la șeful Comisiei Europene. „Bomboana pe colivă” a fost, însă, nerespectarea înțelegerii dintre liderii PSD și PNL, în sensul ca Victor Ponta să rămână premier, iar Crin Antonescu să fie unicul candidat la alegerile prezidențiale din partea USL, în 2014.
După ieșirea din Uniune, liberalii au luat 15% la europarlamentare
Astfel, PNL a rupt Uniunea Social-Liberală, a ieșit de la guvernare și a candidat pe cont propriu la alegerile europarlamentare din primăvara anului 2014. Rezultatul a fost unul dezastruos. PSD-UNPR-PC a obținut 37,60 % din voturi, în timp ce PNL a luat doar 15%. PSD a primit 12,23% din voturi. Mircea Diaconu a acces în Parlamentul European cu 6,8% din voturi, UDMR a luat 6,29% din voturi, iar noua formațiune a lui Traian Băsescu, PMP, a luat 6,21% din voturi.
PNL nu doar că a rupt USL, dar a demarat imediat procedurile de fuziune cu PDL. Iar la alegerile prezidențiale din 2014, a format alături de foștii dușmani politici Alianța Creștin Liberală, cu Klaus Iohannis în poziția de candidat pentru Palatul Cotroceni. Crin Antonescu a demisionat din funcția de președinte al formațiunii și s-a retras din viața politică activă.
În primul tur al prezidențialelor din 2014, Victor Ponta, susținut de PSD, UNPR și PC, a obținut un scor de 40,44%, în timp ce Klaus Iohannis, candidatul PNL-PDL, a luat 30,37%. Călin Popescu Tăriceanu, care a demisionat din PNL, a candidat ca independent și a obținut 5,36%. Elena Udrea, lidera PMP, a luat 5,20% din voturi. În turul al doilea, după cum deja este cunoscut, Klaus Iohannis a câștigat alegerile prezidențiale, cu un scor de 54,43%, în timp ce Victor Ponta a obținut doar 45,56%.
Ruperea Alianței PSD-ALDE, plătită de Tăriceanu cu părăsirea scenei politice
Costul ruperii de către PNL a Uniunii Social-Liberale s-a văzut nu doar la alegerile europarlamentare din anul 2014, cât, mai ales, la alegerile parlamentare din 2016. Mai ales că după înlăturarea lui Victor Ponta de la Palatul Victoria, a urmat un an de guvernare tehnocrată, coordonată de Dacian Cioloș.
PSD a obținut 45% la Camera Deputaților și 45,68% la Senat. PNL, format din vechiul PNL și din PDL, a obținut 230% la Camera Deputaților și 20,42% la Senat. USR a intrat în Parlament cu 9% la Camera Deputaților și cu 8,92% la Senat. UDMR a obținut 6% la Camera Deputaților și 6,24% la Senat.
Călin Popescu Tăriceanu și-a fondat un nou partid, ALDE, care a acces în Legislativ cu 5% la Camera Deputaților și cu 6,01% la Senat. Iar partidul lui Băsescu și al Elenei Udrea, PMP, a obtinut 5% la Camera Deputaților și 5,65% la Senat.
După alegeri, s-a format o majoritate parlamentară PSD – ALDE, formațiune care a preluat și menținut guvernarea până în anul 2019, când urmau să aibă loc din nou alegeri prezidențiale. PSD a refuzat să-i susțină candidatura lui Călin Popescu-Tăriceanu și s-a încăpățânat să meargă în aceste alegeri cu Viorica Dăncilă. Înainte de alegeri, însă, ALDE a rupt alianța de guvernare și, alături de PNL, USR, PMP și alte formațiuni, a pus umărul la dărâmarea guvernului condus de Viorica Dăncilă, prin moțiune de cenzură.
„Răsplata” a venit pentru Tăriceanu la alegerile parlamentare din anul 2020. Atunci, PSD a obținut 28,90% din voturi la Camera Deputaților și 29,32% din voturi la Senat. PNL a obținut 25,19% la Camera Deputaților și 25,58% la Senat, USR a luat la Cameră 15,37% din voturi, iar la Senat a luat 15,86% din voturi. În Parlament a intrat, atunci, pentru prima dată, AUR, cu 9,08% la Camera Deputaților și cu 9,17% la Senat. A mai acces în Legislativ doar UDMR, cu 5,74% la Camera Deputaților și cu 5,89% la Senat.
ALDE a luat doar 4,13%, în alianță cu Pro România, partid al lui Victor Ponta, rămânând pe dinafara Parlamentului. În urma acestui rezultat, și Călin Popescu Tăriceanu a părăsit scena politică.
2024, anul în care PNL amenință cu părăsirea Coaliției, tot din cauza alegerilor pentru Palatul Cotroceni
În 2021, după ce președintele Klaus Iohannis a refuzat să numească un premier de la PSD cu toate că social-democrații au câștigat alegerile parlamentare, a format o majoritate parlamentară între PNL, USR și UDMR, sub prim-ministeriatul lui Florin Cîțu. Însă cei de la USR au părăsit la finalul aceluiași an guvernarea, supărați că „Iohanis și Cîțu i-au dat afară din Guvern pe Vlad Voiculescu și pe Stelian Ion”. Mai mult, USR împreună cu AUR au inițiat o moțiune de cenzură împotriva propriului guvern, moțiune care a și trecut.
După aceste mișcări, PSD a intrat la guvernare, în Coaliție cu PNL. La început, premier a fost noul lider al PNL, Nicolae Ciucă. Mandatul acestuia a expirat, conform înțelegerii, în vara anului 2023, când s-a făcut rocada cu Marcel Ciolacu. Coaliția a mers atât de bine, încât PSD și PNL au candidat pe liste comune la alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024, dar și la mai multe administrații publice locale. După alegerile locale, însă, lucrurile s-au stricat, mai ales că PSD și PNL au câte un candidat la alegerile prezidențiale. Marcel Ciolacu aflându-se chiar pe primul loc în preferințele electoratului, în timp ce Nicolae Ciucă nu are siguranța că va intra în turul al doilea.
Însă, implozia Coaliției a avut loc după ce PSD a refuzat să sprijine adoptarea unui proiect de lege al PNL care i-ar fi permis președintelui în funcție al României, Klaus Iohannis, să candideze ca independent pe lista PNL la Senat. PNL amenință cu ieșirea de la guvernare și a decis să întrerupă relațiile politice cu PSD. Însă nu a părăsit Guvernul, iar lecțiile politice ale trecutului, conform cărora cine părăsește guvernarea pierde alegerile, pare să-i fi determinat să nu rupă, deocamdată, definitiv coaliția de guvernare.