Seceta a afectat 2,5 milioane de hectare, adică aproximativ 40% din culturile de grâu, porumb, rapiţă şi floarea-soarelui, conform lui Ionel Arion, preşeditele Federaţiei Naţionale Pro Agro. Estimarea este mai mare decât cea a Ministerului Agriculturii, iar pierderile se ridică la 1,5-1,8 miliarde de euro.
„Noi, organizaţiile profesionale, estimăm că 2,5 milioane de hectare au fost compromise, iar despăgubirile Ministerului Agriculturii, de 500-600 de milioane de euro, nu acoperă nici măcar costurile pe care le-am avut cu seminţele pentru înfiinţarea culturilor. Între 800 şi 1.200 de euro costă să înfiinţezi un hectar (despăgubirile sunt între 200 şi 230 euro/hectar – n. red.) şi la acest cost se adaugă plata arendei. Pierderea însumată este între 1,5 şi 1,8 mld. euro, sumă care nu mai intră în rulajul fermierului sau în economia naţională. Va fi afectat şi consumatorul final prin creşterea importurilor“, a spus Ionel Arion.
Seceta pedologică a lovit puternic culturile de porumb şi floarea-soarelui, dar a afectat şi grâul şi rapiţa. Sub codurile portocaliu şi roşu de caniculă, în special în regiunile sud-vest, sud, sud-est, est şi
nord-est, până la 100% din culturile de porumb şi floarea-soarelui semănate în primăvara anului 2024 au fost afectate sau compromise. Ministerul Agriculturii estimează că aceste pierderi se întind pe aproximativ 2 milioane de hectare la nivel naţional. În plus, 330.000 de hectare de culturi de toamnă au fost afectate, inclusiv 215.000 de hectare de grâu, 55.000 de hectare de orz şi 91.000 de hectare de rapiţă. Situaţiile nu sunt însă finale, nivelul pierderilor putându-se modifica în funcţie de cererile de constatare a pagubelor produse de seceta pedologică care au fost depuse de fermieri, în vederea obţinerii despăgubirilor, până pe 19 august 2024. Astfel, în total, peste 2,3 milioane de hectare ar fi afectate de secetă, din primele date.
„Din 1974 lucrez în agricultură, de 50 de ani, şi văd cât de mult s-a schimbat rata precipitaţiilor: a scăzut extraordinar de mult. Anul acesta nu ne-am murdărit de noroi pe pantofi. Anul 2024 e mai dificil decât alţii, pentru că am avut patru ani catastrofali şi e diferit faţă de momentul când ai un an bun şi un an cu o producţie modestă“, a spus Gheorghe Lămureanu, proprietarul companiei Agroterra, care exploatează aproximativ 1.500 de hectare în Constanţa, polul secetei în ultimii ani, aflate în arendă şi în proprietate, pe care cultivă grâu, orz, orzoaică, rapiţă,
floarea-soarelui şi porumb, dar produce şi sămânţă de grâu şi de orz pe raza comunelor Agigea, Topraisar-Potârnichea, Bărăganu-Straja şi Techirghiol.
„Unde am avut floarea-soarelui neirigată, producţia e foarte slabă. Unde a fost irigată, e bună, dar o să vedeţi că o să rămână foarte mult pământ nelucrat de fermierii români după acest an catastrofal şi din punct de vedere al producţiei, dar şi al preţurilor. Nu cred că mai există vreun produs mai ieftin ca al nostru. Nu poţi cumpăra decât orz cu 70 de bani/kg“, a subliniat Lămureanu.
Ministrul Agriculturii a chemat bancherii să salveze agricultura
Florin Barbu, ministrul Agriculturii, a convocat bancherii pentru a găsi soluţii de salvare a sectorului, în timp ce ministerul plănuieşte despăgubiri de 500-600 milioane de euro, doar o treime din pierderile suferite de fermieri.
Întâlnirile sunt importante în contextul în care este al patrulea an de secetă din ultimii cinci, iar pierderile acumulate ameninţă să împingă multe companii agricole către insolvenţă. Sursele ZF din din sectorul bancar susţin că este cel mai prost an agricol şi sunt mai multe scenarii care arată că situaţia este complicată şi în rândul fermelor mari.
Florin Barbu îşi doreşte ca până la 31 decembrie 2024 să se amâne plata unor obligaţii contractuale ale producătorilor agricoli afectaţi de seceta pedologică, care pot solicita creditorilor suspendarea obligaţiei de plată a creanţelor restante acumulate, precum şi a ratelor scadente aferente împrumuturilor, reprezentând rate de capital, dobânzi şi comisioane, acordate debitorilor. Însă, bancherii contactaţi de ZF au menţionat că piaţa bancară este foarte reglementată, iar acest lucru este greu de pus în practică.
„Multe din fermele care au fost capitalizate au început să facă investiţii, fie în zootehnie, fie în irigaţii, fie în dezvoltarea şi retehnologizarea fermelor, fie în creşterea capacităţii de producţie şi acum au nevoie de capital de lucru pentru că nu mai fac faţă situaţiei. Seceta din ultimii ani a blocat activitatea fermelor, dar şi investiţii“, a precizat Ionel Arion.
El crede că acest blocaj din agricultură se va vedea în statistică în toamnă, când suprafeţele însămânţate cu rapiţă şi grâu vor scădea mult. Astfel, în contextul în care fermele au dificultultăţi financiare, este un adevărat joc de glezne între Ministerul Agriculturii şi bancheri pentru a găsi soluţii să salveze de la insolvenţă firmele din acest sector.
„Băncile nu finanţează persoane fizice, iar din 760.000 de fermieri înregistraţi, doar 31.000 sunt societăţi comerciale, cu coduri fiscale, bancabili. Ei lucrează 4,5 milioane de hectare şi doar pe ei îi pot ajuta băncile, dar mai mult de jumătate nu mai sunt bancabili“, a completat preşedintele Pro Agro.
Astfel, el consideră că anul acesta vom vedea fermieri români care abandonează investiţii şi ferme, iar anul viitor va fi mai sumbru. „Suntem speriaţi şi revoltaţi în acest an. O să dispară foarte multe ferme. Cu 8 tone/hectar la grâu nu eşti rentabil, căci se vinde 90 de bani/kg, a rămas cam la fel în ultimii cinci ani, iar imputurile s-au scumpit de câteva ori“, a precizat Lămureanu.
(sursa: Mediafax)