Comisarul Consiliului Europei pentru drepturile omului, Dunja Mijatovic, a acuzat Ungaria de încălcarea pe scară largă a acestor drepturi, într-un raport făcut public marţi, relatează BBC.
Potrivit comisarului CoE, poziţia anti-imigraţie a guvernului de la Budapesta "alimentează atitudinile xenofobe, teama şi ura în rândul populaţiei", într-un context în care "situaţia de criză" care s-ar înregistra în această ţară din cauza imigraţiei nu se justifică.
Această poziţie dură împotriva imigraţiei a creat un sistem legal care "subminează primirea de solicitanţi de azil şi integrarea refugiaţilor recunoscuţi", a explicat Dunja Mijatovic, care a făcut apel la schimbări majore în ce priveşte tratamentul aplicat solicitanţilor de azil din Ungaria.
Ea a subliniat între altele că mulţi dintre solicitanţii de azil ţinuţi în aşa-zisele zone de tranzit din această ţară sunt privaţi de hrană şi a cerut să se pună capăt imediat acestor practici.
Astfel, dreptul de a solicita azil este limitat la cele două "zone de tranzit" de la graniţa cu Serbia, unde se permite intrarea a "foarte puţine persoane" şi unde solicitanţii de azil, inclusiv copii, sunt ţinuţi în mod arbitrar, "fără baza legală adecvată" şi uneori şi fără mâncare, a insistat comisarul CoE.
Dunja Mijatovic s-a declarat totodată "profund îngrijorată de informaţiile repetate privind folosirea violenţei de către poliţie în timpul expulzării forţate a cetăţenilor străini".
Ministerul ungar de Externe a salutat într-un comunicat raportul de 37 de pagini, afirmând că acesta "conţine mai multe remarci valabile", dar a contestat multe dintre aspectele semnalate.
Autorităţile ungare asigură că îşi respectă obligaţiile ce le revin potrivit legislaţiei internaţionale şi că poziţia fermă a Budapestei este că "celor care fug de persecuţii trebuie să li se asigure protecţie", recunoscând însă că "abuzul de azil reprezintă o problemă majoră" şi subliniind că "trebuie concentrate toate resursele asupra celor care au realmente nevoie".
Pe de altă parte, în comunicat se menţionează că Ungaria "nu are nicio obligaţie de a asigura livrarea de hrană" celor din zonele de tranzit ale căror cereri de azil au fost respinse şi că aceştia "pot pleca oricând de bunăvoie către Serbia şi se poate aduce oricând mâncare" în aceste zone.
Raportul comisarului CoE, care are la bază întâlnirile acesteia din februarie cu oficiali şi organizaţii ale societăţii civile din Ungaria, evocă totodată preocupări legate de egalitatea de gen, independenţa justiţiei şi tratamentul aplicat organizaţiilor societăţii civile, constatând între altele că activitatea ONG-urilor este stigmatizată de restricţii şi prevederi legale extrem de vagi, organizaţiile societăţii civile sunt ţinta intimidărilor, iar grupurile pentru drepturile omului beneficiază foarte rar de atenţie sau sprijin material din partea guvernului.
Raportul Dunjei Mijatovic critică în mod special noile politici familiale ale guvernului, care pun accentul pe "rolul femeii ca purtătoare de copii".
"Încălcarea drepturilor omului în Ungaria are un efect negativ asupra întregului sistem de protecţie şi a statului de drept", a conchis comisarul CoE.