Controversatul comitet pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției, înființat, la finalul anului trecut, prin decizie a premierului Ilie Bolojan și din care fac parte inclusiv ONG-uri #rezist, a centralizat primele propuneri. Acestea nu fac altceva decât să măcelărească reformele care au condus la ridicarea de către Comisia Europeană a MCV-ului impus României și să se revină la „republica procurorilor” instaurată de regimul lui Traian Băsescu și pusă în operă de Binomul Coldea-Kovesi. O astfel de propunere vizează predarea de către Secția de Judecători de la CSM a atribuțiilor cu privire la promovarea judecătorilor la ÎCCJ către Plenul CSM, din care fac parte inclusiv procurorii desemnați în acest for. O altă propunere se referă la golirea, de facto, a atribuțiilor ministrului Justiției în decizia de selecție a șefilor marilor parchete. De asemenea, draftul conține o propunere de revenire la anchetarea judecătorilor și procurorilor de către DNA, exact ca pe vremea lui Kovesi.
Reamintim că, prin Decizia nr. 574 din 19 decembrie 2025 a premierului Ilie Bolojan, a fost constituit controversatul Comitet pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul Justiției, decizie care prevede că, la lucrările sale, pot participa, pe baza invitației prim-ministrului, reprezentanți ai societății civile. Ei bine, interesant este, așa cum reiese chiar din documentele emanate de acest comitet, că „societatea civilă” invitată să participe la lucrări sunt chiar ONG-urile #rezist care protestează față de justiție.
Adrian Toni Neacșu, fost judecător și ex-membru al CSM, a observat, studiind draftul cu propunerile pentru modificarea legilor justiției, o temă prin care se urmărește eliminarea indirectă a ministrului Justiției din procesul decizional cu privire la numirea în funcție a șefilor marilor parchete. Concret, se propune ca procurorul general al PÎCCJ, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul șef al DNA și procurorul șef al DIICOT, adjuncții acestora, procurorii șefi de secții din DNA și din DIICOT să fie numiți de președintele României, la propunerea ministrului Justiției, „cu avizul conform al Secției pentru Procurori de la CSM”, pe o perioadă de patru ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
În prezent, avizul Secției pentru Procurori de la CSM este consultativ, iar mandatul este unul de trei ani.
Monopol al procurorilor pe numirea șefilor DNA, DIICOT și Parchetul General
Mai departe, propunerea de modificare vizează și faptul că, în momentul emiterii unui aviz negativ al CSM, ministrul Justiției nu mai poate continua procedura de numire. Practic, ministrul Justiției va avea un rol decorativ, făcând exclusiv propuneri negociate anterior cu CSM, mai exact cu procurorii din CSM, neputând avea o altă opțiune, dacă vrea să treacă propunerea. În schimb, președintele României are drept de veto, putând respinge numirea.
Adrian Toni Neacșu susține că Grupul de lucru special pe legile justiției al Guvernului „se ține de glume”. „Ultima nefăcută e o propunere pentru numirea procurorilor șefi ai DNA, DIICOT și a procurorului general al României, din care președintele republicii și ministrul Justiției sunt excluși aproape cu totul. Ministrul Justiției nu ar putea înainta propunerile de numire către președinte decât după ce obține un aviz conform al Secției pentru Procurori de la CSM. Practic, cei cinci procurori din CSM ar deține monopolul numirilor la vârful parchetelor. (…) Amatorii din această Comisie (e condusă de un USR-ist) s-au lăsat păcăliți de un om din Secția pentru Procurori de la CSM, care, declarativ, pare unul de-ai lor, dar care, în realitate, trage sforile pentru ca puterea de decizie să îi revină”, arată fostul judecător.
ÎCCJ, la cheremul procurorilor din CSM
Această chestiune nu este, însă, singura „minune” de pe lista cu modificări ce se dorește a fi aduse legilor justiției. O astfel de propunere „de noaptea minții” este aceea de reintroducere a procurorilor în concursurile de promovare a judecătorilor la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Se urmărește, astfel, mutarea atribuțiilor de organizare și de desfășurare a concursurilor de la Secția pentru Judecători de la CSM la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, din care fac parte atât judecătorii, dar și procurorii din CSM.
Aceasta era practica din timpul Binomului SRI-DNA, care făcea ca procurorii să decidă ce judecători promovează sau nu la Înalta Curte de Casație și Justiție.
O altă țintă a #rezist care face obiectul acestor propuneri de modificare este numirea președintelui ÎCCJ. Aceștia vor să se stabilească un concurs „organizat pe criterii obiective” care să cuprindă testarea scrisă având ca obiect verificarea competențelor manageriale specifice justiției, o evaluare a proiectului privind exercitarea activităților justiției, testarea psihologică și întrunirea punctajului minim pentru dosarul profesional. Apare inclusiv „testarea de etică”. Propunerea aparține ONG-urilor #rezist Asociația Funky Citizens și Asociația Declic.
O altă propunere este ca să poată participa la concurs judecătorii ÎCCJ care fac dovada „că nu au un interes personal ce influențează sau ar putea influența exercitarea cu obiectivitate a atribuțiilor justiției”.
Ca pe vremea lui Kovesi: DNA să ancheteze magistrații
Iar lucrurile nu se opresc aici. Există propuneri care vizează Legea de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, dar și Codul de procedură penală. #rezist, care populează acest Comitet guvernamental, vrea „revenirea anchetărilor faptelor penale ale magistraților la DNA”.
Mai exact, există o propunere privind faptul ca urmărirea penală pentru infracțiunile de corupție prevăzute de Legea nr. 78/2000, săvârșite de procurori și de judecători, să fie efectuată de către Direcția Națională Anticorupție, potrivit competențelor stabilite prin lege.
Mai mult, cauzele în curs de soluționare la data intrării în vigoare a acestor modificări legislative ar urma să fie transmise de îndată la DNA. Iar lucrurile ar reveni exact la situația din timpul Laurei Codruța Kovesi.
Soarta acestui Comitet va fi tranșată pe 19 ianuarie, la Curtea de Apel București
Comitetul care primește și centralizează aceste propuneri halucinante este controlat de Cancelaria Prim-ministrului și de însuși premierul Ilie Bolojan. Avocata Silvia Uscov a contestat în instanță, la Curtea de Apel București, constituirea comitetului, arătând că acest grup de lucru este nelegal, că activitatea sa se suprapune cu atribuțiile Ministerului Justiției și că, prin apariția lui, se urmărește crearea unui instrument de ingerință politică asupra agendei de reformă în justiție.
Mai mult, se arată că acest comitet vrea să modifice legi adoptate de statul român ce au fost negociate cu Comisia Europeană și cu Comisia de la Veneția și care au stat la baza ridicării Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) instituit împotriva României.
Contestația s-a judecat la data de 5 ianuarie 2024, când dosarul a fost amânat pentru data de 12 ianuarie, pentru a permite Guvernului, în calitate de pârât, să formuleze apărarea. În 12 ianuarie, instanța a rămas în pronunțare pentru data de 19 ianuarie 2026.