Compania canadiană Leading Edge Materials, care deține licența Bihor Sud, a identificat resurse potențiale semnificative de uraniu, aur, cobalt, nichel, plumb și zinc în zonă, care pot fi exploatate comercial în România. Campania de explorare în perimetru, derulată în 2025, a identificat zone semnificative de mineralizare subterană în zona Valea Leucii-Dibarț-Avram Iancu, iar datele de cartografiere și eșantionare a dezvoltării subterane relevă o mineralizare extinsă. Astfel, există potențial de conectare a zăcămintelor între Valea Leucii, Dibârz și Avram Iancu, rezultând o zonă mineralizată care se extinde pe aproximativ 6 kilometri nord-sud și o distanță similară est-vest, se spune în comunicatul semnat de CEO-ul companiei, Kurt Budge. Leading Edge Materials a obținut în 2022, pentru o perioadă de 5 ani, o licență de explorare în galerii miniere din zona Bihor Sud. Licența de explorare este doar primul pas, compania urmând să obțină licența de exploatare în baza acordului de mediu, iar atribuirea lui a devenit în ultimii ani punctul nevralgic din cauza virulenței unor organizații de mediu care resping mineritul, producerea energiei din surse hidro, exploatarea gazelor offshore și, în general, tot ce are legătură cu exploatarea resurselor naturale.
Licența Bihor Sud are o istorie minieră diversă și lungă și, în ciuda extracțiilor istorice considerabile, potențialul pentru o operațiune minieră modernă și profitabilă rămâne probabil, cu zone semnificative de mineralizare observate în subteran în Valea Leucii, Dibărz și Avram Iancu și potențial pe întreaga suprafață acoperită de licența de explorare.
„Dovezile se acumulează pentru mineralizarea la scară largă între Valea Leucii, Dibărz și Avram Iancu, oferind o bază solidă pentru explorări ulterioare și potențial de resurse. Nivelurile și tonajele istorice din district demonstrează o prospectivă comparabilă, pe care sperăm să o realizăm, beneficiind de finalizarea «Raportului Persoanei Competente», atrăgând noi investiții direct în proiect și cu un plan de lucru pentru explorare revigorat și direcționat”, a declarat Kurt Budge. Leading Edge Materials mai deține două concesiuni în Suedia, respectiv mina Woxna, din centrul țării, una dintre cele mai mari mine de grafit din lume, și proiectul Norra Karr, unde se preconizează, de asemenea, exploatarea de metale rare. Compania este listată pe burse din Canada și Suedia.
Resurse bogate și concentrații mari de materiale rare
Datele de cartografiere și eșantionare relevă mineralizări extinse, în special sub forma oxidului de uraniu, sulfuri polimetalice - cupru (Cu), cobalt (Co), nichel (Ni), plumb (Pb) și zinc (Zn) - găzduite în roci silice-carbonate (inclusiv apariții de uraniu), precum și carbonat cristalin (calcar). Mai mult, datele istorice de prospectare a fragmentelor de rocă au arătat dovezi ale unei mineralizări extinse și omniprezente de uraniu, metale prețioase, cu procente mari de concentrație - de până la 28% Ni, mai mari de 6% Co, > 3 ppm (părți per milion - n. red.) aur (Au) - o probă conținând chiar 17,75 ppm Au și uraniu peste 0,3%.
„Având în vedere recenta modernizare a uzinei de procesare Feldioara, asigurarea unor noi surse interne de uraniu a devenit de importanță strategică pentru obiectivele României privind independența energetică. Istoria demonstrează contribuția anterioară a activităților miniere de la Avram Iancu, iar potențialul există ca această zonă să producă din nou și să deservească această prioritate națională”, a precizat Budge. Luna trecută, compania canadiană a transmis că are nevoie de finanțare suplimentară pentru a putea finaliza activitățile de explorare din Munții Apuseni și pentru a redeschide mina Woxna, din Suedia, una dintre cele mai mari mine de grafit din lume.
„Strategia noastră se concentrează pe identificarea unor filoane mineralizate mai groase și mai continue și pe vizarea structurilor de alimentare prioritare care ar putea găzdui resurse semnificative. Potențialul geologic al regiunii este susținut de mai multe zăcăminte analoage, inclusiv Cavnic, Șuior și Roșia Montană”.
Kurt Budge, CEO-ul Leading Edge Materials
Euro Sun Mining a găsit resurse de aur și cupru, dar este blocată
De la explorare la exploatare este drum foarte lung, iar în România presiunile activiștilor de mediu pot bloca extragerea zăcămintelor, inclusiv a celor critice pentru care astăzi Comisia Europeană alocă fonduri importante. Cel mai recent exemplu este cel al companiei canadiene Euro Sun Mining, listată la bursa TSX din Toronto, care este axată pe explorarea și dezvoltarea proiectului Rovina Valley. Proiectul, situat în județul Hunedoara, găzduiește trei zăcăminte distincte: Colnic, Rovina și Cireșata. Are o resursă măsurată și indicată de 406 milioane de tone cu o concentrație de 0,54 de grame de aur pe tonă și 0,16% cupru, pentru 7 milioane de uncii de aur conținut (circa 217 tone) și 1,4 miliarde de livre de cupru conținut (circa 635.000 de tone). Se preconizează că va funcționa timp de 17 de ani, cu o producție medie anuală în primul deceniu constând din 106.000 uncii (3,3 tone) aur și 19 milioane de livre (9.000 de tone) de cupru pe an, la un cost mediu total de 790 de dolari/uncie echivalent aur. Per total, vorbim despre 217 tone de aur și 635.000 tone de cupru care așteaptă să fie scoase la lumină. Exploatarea Rovina este un proiect minier cu zero cianuri în procesul de recuperare a metalelor și cu un impact redus asupra mediului. Cu toate acestea, în 2024, Curtea de Apel Cluj a anulat avizul de mediu pentru proiectul minier. În 2025, Comisia Europeană a inclus proiectul Rovina, alături de alte două investiții din România (extracția magneziului metalic la Budureasa, Bihor, și extracția grafitului la Baia de Fier, Gorj), pe o listă de 47 de proiecte de importanță strategică pentru aprovizionarea Europei cu 14 materii prime minerale critice și strategice.
România are nevoie de o strategie coerentă în domeniul resurselor critice
România ar trebui să adopte o abordare coerentă, orientată spre investiţii, pentru valorificarea resurselor critice, prin actualizarea datelor geologice, digitalizarea procedurilor de autorizare, dezvoltarea reciclării şi crearea unei platforme naţionale de tip one-stop-shop pentru investitori, în linie cu obiectivele stabilite la nivelul Uniunii Europene, conform unei analize publicate recent de compania de consultanță EY România.
„România ar trebui să adopte o abordare coerentă şi orientată spre investiţii, prin lansarea unui program naţional de analiză şi explorare geologică, care să actualizeze harta resurselor critice, să digitalizeze integral arhivele geologice şi să pună la dispoziţia investitorilor validaţi un Atlas Naţional al Resurselor Critice, accesibil online şi actualizat în timp real. În paralel, este recomandată accelerarea şi clarificarea cadrului de autorizare, prin modernizarea legislaţiei miniere, digitalizarea completă a procedurilor de licenţiere, reducerea blocajelor administrative şi prioritizarea proiectelor declarate strategice, în linie cu cerinţele europene”, se arată în analiza citată. De asemenea, România trebuie să construiască o strategie naţională de reciclare a materialelor critice, având în vedere obiectivul stabilit de Uniunea Europeană ca minimum 25% din necesarul de materii prime critice să provină din reciclare până în 2030, prin dezvoltarea unei infrastructuri dedicate colectării şi recuperării magneţilor permanenţi, bateriilor şi DEEE-urilor.
UE vrea să limiteze dependența de China
Lista materialelor critice și rare conține 34 de metale care sunt clasificate în grupuri de materiale strategice și critice. Lista materialelor strategice conține următoarele: aluminiu, cupru, cobalt, litiu, galiu, mangan, germaniu, grafit natural, antimoniu, bismut, titan, bor, tungsten. Pe de altă parte, materialele rare conțin metale care se găsesc rar în sol, precum hafniu, niobiu, neobidiu, stronțiu, beriliu, vanadiu, cocs (produs al cărbunelui folosit drept combustibil). Din această listă de materiale, China deține piața mondială de prelucrare a grafitului natural cu 100% participare, 90% din mangan, 70% din cobalt, 60% din litiu și 40% din cupru etc.
Reuniune la Washington pe tema materialelor critice
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, participă în această perioadă, la Washington, la prima reuniune ministerială dedicată mineralelor critice, organizată de administrația SUA. Reuniunea are ca obiectiv întărirea cooperării internaționale pentru asigurarea unor lanțuri de aprovizionare sigure și diversificate în domeniul mineralelor critice, atât la nivel bilateral, cât și în format UE-SUA. Statele Unite au lansat în decembrie anul trecut o inițiativă internațională denumită „Pax Silica” și axată pe consolidarea și coordonarea lanțurilor de aprovizionare „de încredere” pentru tehnologii avansate, în special semiconductori, infrastructură pentru inteligență artificială, minerale critice, producție avansată, logistică și infrastructura energetică și de date asociată.