Prin natura funcţiei, preşedinţii României au tot felul de întâlniri în cadrul cărora se face un schimb de cadouri, uneori simbolice, câteodată chiar consistente. Însă legea îi obligă să ţină o evidenţă riguroasă a cadourilor primite, iar în cazul celor mai valoroase, nu le pot păstra decât dacă achită contravaloarea lor. Dincolo de obişnuitele tablouri, plachete comemorative, vaze, cărţi, uneori şefii statului român au primit şi cadouri inedite, dacă nu ciudate, de-a dreptul.
Administraţia Prezidenţială a publicat, anual, începând din 2006, lista bunurilor primite cu titlu gratuit în timpul unor acţiuni de protocol. Valoarea pecuniară a bunurilor variază considerabil de la an la an. De exemplu, cadourile primite de preşedintele Băsescu în 2012 au avut o valoare însumată de 845 de euro, în timp ce un an mai târziu s-au ridicat la 5.667 euro. Asta nu înseamnă că în 2013 a fost mai simpatic interlocutorilor decât în anul precedent, fiind suficiente doar două cadouri mai preţioase pentru ca suma să crească apreciabil. Este vorba de o machetă a vasului „Deepwater Champion” pe care OMV şi Exxon îl folosesc pentru exploatări submarine, evaluată la 3.987 de euro, cel mai scump cadou primit de un preşedinte. Tot în 2013, Băsescu a primit o machetă din lemn de trandafir a vasului chinezesc „Zhang He”, de 900 de euro, pe locul 3 din punctul de vedere al valorii. Pe locul doi, se află o statuetă franţuzească din bronz primită tot de Băsescu, în 2011, de 1.200 de euro. Băsescu le-a lăsat pe toate în patrimoniul Administraţiei Prezidenţiale. Prezenţa machetelor de nave în topul cadourilor scumpe nu surprinde pentru că cei care s-au întâlnit cu fostul preşedinte s-au gândit că profesia de marinar îi scuteşte de bătăi de cap cu cadoul. În 2006, Băsescu a primit două machete din metal de ambarcaţiuni, fiecare cotată la 280 de euro, în 2008 un sextant (un instrument de navigaţie) de 150 de euro, o machetă de corabie coreeană şi una de barcă, în 2009 un tablou „Sirene în port”, în 2010 încă o machetă de navă, în 2011 o plachetă înfăţişând o ancoră, în 2012 încă o machetă, iar în 2014 o ediţie filatelică „Bricul Mircea” şi o fotografie înrămată a unui vas militar american. Notabil este faptul că Băsescu a primit, de la aşa-zisa Casă Regală Cioabă, şi o monedă de aur de 7 grame, din 1915, pe care este scris „Frank Iosif – Strehaia”. Cu câteva din ele, Băsescu a plecat acasă după terminarea mandatului. Mai greu a fost să alegi cadouri pentru Iohannis. Unii l-au crezut mai belicos, aşa că i-au cumpărat săbii decorative, pumnale (printre ele unul argintat de 500 de euro) sau baionete personalizate. Şi Băsescu a primit două săbii: una de la preşedintele polonez Lech Kaczyinski şi alta de la primăria din Ştei, plus un bumerang din lemn. Un evlavios s-a dus la Iohannis, în 2016, cu o icoană a Maicii Domnului cu pruncul Iisus argintată, placată cu foiţă de aur şi împodobită cu cristale Swarovski, de 300 de euro. Însă tot Băsescu a primit cea mai scumpă icoană, de 700 de euro, din argint, poleită parţial cu aur şi împodobită cu pietre semipreţioase. Iohannis a primit de la Ilie Năstase o fotografie a sa cu autograf, iar de la ISU a primit o cască de pompier personalizată. Un decantor din sticlă de la celebrul magazin Tiffany, primit în 2017, a costat 250 de euro, mai puţin decât un goblen din Ucraina, evaluat la 350.
Fostul consilier pe politică externă al preşedintelui Băsescu, Anca Ilinoiu, a primit cadouri puţine, dar scumpe, pe care le-a lăsat Administraţiei Prezidenţiale pentru că altfel ar fi trebuit să le plătească. Este vorba de două ceasuri elveţiene, unul de 500 de euro, altul de 800, şi de un laptop de 500 de euro.
Reguli clare
Regimul cadourilor pentru demnitari este stabilit prin Legea 251/2004. Cu excepţia decoraţiilor şi a obiectelor de birotică de până la 50 de euro, toate cadourile trebuie declarate în 30 de zile de la primire. Ele sunt evaluate de către o comisie de trei persoane din respectiva instituţie a statului. Cele sub 200 de euro pot fi păstrate de către beneficiar. Dacă valoarea depăşeşte 200 de euro, bunurile pot fi păstrate doar dacă demnitarul acoperă cu bani valoarea care trece de acest prag. În cazurile în care persoana care a primit bunurile nu a solicitat păstrarea lor, la propunerea comisiei, bunurile rămân în patrimoniul instituţiei sau pot fi transmise cu titlu gratuit unei instituţii publice de profil ori vândute la licitaţie. Veniturile astfel obţinute se varsă, după caz, la bugetul statului, bugetele locale sau la bugetele autorităţilor, instituţiilor publice ori persoanelor juridice, potrivit modului de finanţare a acestora.
Căutând timpul pierdut ieşind de la Cotroceni
Klaus Iohannis nu a păstrat absolut niciun cadou primit de când este preşedinte, iar Traian Băsescu a păstrat doar câteva. Printre ele, sunt şi romanele din ciclul „În căutarea timpului pierdut” de Marcel Proust, în ediţie de lux. A mai păstrat nişte mănuşi de box, o replică a unui aureus roman, un set de trei sticle de vin franţuzesc ş.a. Băsescu a luat şi câteva tablouri, însă niciunul dintre cele care îl înfăţişau pe el. În primul mandat, băsiştii idolatri i-au făcut cadou patru portrete, la care se adaugă o caricatură şi un vas de porţelan tot cu figura lui Băsescu. Acesta a lăsat la Cotroceni stema unui oraş din Ungaria căreia îi era ataşată, subversiv, un medalion din piele pe care era scris „Ţinutul Secuiesc” şi un costum ţigănesc format din patru fuste şi o eşarfă. Băsescu a luat acasă o chitară de 180 de euro, dar a lăsat la Cotroceni una mult mai scumpă, de 500 de euro, marca Manuel Rodriguez.