Lovitură devastatoare aplicată de Curtea de Apel Bucureti într-un dosar civil în care protagonistă este controversata judecătoare, exclusă din magistratură, Camelia Bogdan. Instanța a decis ca să anuleze o hotărâre a Secției de Judecători de la CSM și o hotărâre a Colegiului de Conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, emise după ce Curtea Constituțională a stabilit că ÎCCJ a încălcat legea și că nu a desemnat componența completurilor de 5 judecători așa cum se arată în prevederile legale. Astfel, nici modul de constituire a acestor completuri, din 2019, nu este legal. Efectul acestei sentințe este demolator și se traduce prin faptul că, dacă va rămâne definitivă, toate actele făcute în dosarele de pe rol, începând cu 3 ianuarie 2019, la Completurile de 5 judecători, indiferent de materia spețelor analizate, nu mai stă în picioare. Iar printre actele care riscă să fie lovite de nulitate absolută se numără inclusiv codamnarea fostului lider al PSD, Liviu Dragnea, în dosarul angajărilor de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman. Însă, paradoxal, există și unele decizii penale ale completurilor de 5 judecători de achitare pronunțate anul acesta, care riscă, prin efect de bumerang, să fie și ele desființate. Un astfel de caz este al liderului ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, achitat definitiv pentru mărturie mincinoasă.
Cum arată justiția, la vârf, după epoca protocoalelor secrete încheiate între SRI și instituțiile din sistemul judiciar, după gravele încălcări ale legii cu privire la compunerea completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte, începând cu anul 2014, dar și cu privire la constituirea completurilor de 3 judecători, tot de la Înalta Curte? Ca un scenariu al disoluției autorității puterii judecătorești. După ce, la sfârșitul anului trecut, Curtea Constituțională a stablit că Înalta Curte de Casație și Justiție a încălcat legea privind organizarea judiciară, deoarece, începând cu anul 2014, a refuzat să tragă la sorți pe toți cei cinci judecători care alcătuiesc completurile de 5, lucrurile păreau să intre pe făgașul normal, legal și constituțional. Apoi, tot CCR a stabilit că aceeași Înaltă Curte de Casație și Justiție a încălcat legea cu privire la compunerea completurilor de trei judecători care judecă, în primă instanță, dosare de corupție. Și părea, de asemenea, că lucrurile urmeză să se regleze. Numai că, iată, bomba vine de la un fost exponent al sistemului de forță, care îngroapă la propriu Înalta Curte și aruncă în aer toate condamnările, dar și achitările celebre adoptate de instanța supremă după ce CCR s-a pronunțat deja cu privire la calea de urmat pentru a repara ceea ce a fost stricat în anii trecuți.
Actele CSM și ÎCCJ, anulate de judecători
Camelia Bogdan, judecătoarea pe care Consiliul Superior al Magistraturii a exclus-o de două ori din profesie, a devenit procesoman de meserie. Practic, Bogdan se judecă la multe instanțe cu CSM, cu Inspecția Judiciară, cu persoane fizice sau juridice, pentru teme care vizează problemele ei personale. Iar una dintre spețe a ajuns, anul trecut, la Secția de Contencios Administrativ și Fiscal de la Curtea de Apel București, unde erau chemați în judecată Consiliul Superior al Magistratirii, un personaj pe nume Daniel Nițu, Înalta Curte de Casație și Justiție, Inspecția Judiciară și Lucian Netejoru, șeful acestei instituții. Concret, Camelia Bogdan solicita instanței sesizate să anuleze două hotărâri emise de Secția pentru Judecători de la Consiliul Superior al Magistraturii, prin care s-a analizat și decis calea de urmat pe care Colegiul de Conducere de la Înalta Curte de Casație și Justiție trebuia să o aplice pentru desemnarea, prin tragere la sorți, a componenței completurilor de 5 judecători, pe de o parte, dar și cu privire la modul de repartizare aleatorie a cauzelor care urmau să fie judecate, în anul 2018 și în anul 2019.
Miercuri, 2 octombrie 2019, Curtea de Apel Bucrești a soluționat cererea, prin Hotărârea nr. 516/2019, în care arată că admite cererea reclamantei Camelia Bogdan și anulează hotărârea nr. 1535/2018 a Secției de Judecători de la CSM, dar și hotărârile nr. 179/2018 și nr. 2/2019 ale Colegiului de Conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
“Buba”, distribuirea cauzelor către aceste completuri
Despre ce este vorba în aceste acte anulate de instanță? Despre Completurile de 5 judecători de la ÎCCJ. Astfel, în Hotărârea nr. 1535/2018, CSM a analizat efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 685 din 7 noiembrie 2018, prin care a fost admis și constatat un conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României și Înalta Curte de Casație și Justiție, generat de hotărârile Colegiului de Conducere al ÎCCJ, începând cu anul 2014, conform cărora au fost desemnați, prin tragere la sorți, doar partu din cei cinci judecători ai Completurilor de 5, contrar prevederilor articolului 32 din Legea nr. 304/2004, privind organizarea judiciară. În același timp, CCR a decis că ÎCCJ trebuie să treacă, de îndată, la desemnarea, prin tragere la sorți a tuturor membrilor Completurilor de 5 judecători, în conformitate cu prevederile legale.
Numai că, însă, Secția de Judecători de la CSM a decis ca, pentru anul 2019, să se tragă la sorți judecătorii. Dar și că toate cauzele aflate pe rolul ÎCCJ, la data de 31 decembrie 2018, de competența Completurilor de 5 judecărori să fie judecate de aceste completuri conform celor stabilite prin decizia 1367/2018 a Seciției de Judecători de la CSM, care impunea, pentru prima dată, alcătuirea a câte trei completuri de cinci judecători în materie penală și a câte trei completuri de cinci judecători în materie civilă.
Toate actele sunt ilegale
În acest sens, prin Hotărârea Colegiului de Conducere al ÎCCJ nr. 179/2018 s-a tras la sorți componența completurilor, cu privire la toți cei cinci membri, dar s-au constituit, conform celor stabilite de CSM, câte trei completuri, așa cum am arătat mai sus. Fapt ce, după sentința Curții de Apel București de acum două zile, este nul.
Iar prevederea cea mai interesantă, cu efectele cele mai devastatoare, care a fost anulată se referă la faptul că respectivele completuri trase la sorți în toamna anului trecut urmau să judece, în continuare, dosarele aflate deja pe rol. Doar cauzele noi intrate pe rol în faza apelului, a recursului sau a căilor extraordinare de atac, după data de 1 ianuarie 2019, urmau să fie judecate de completuri de 5 judecători desemnate prin tragere la sorți prin Hotărârea nr. 2, din 3 ianuarie 2019 emisă de Colegiul de Conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care s-a stabilit componența completurilor de 5 judecători învestite pentru întregul an 2019. Iar, prin efect, Curtea de Apel București a anulat și această ultimă Hotărâre a conducerii Înaltei Curți, din 3 ianuarie 2019.
Ce înseamnă acest lucru? Că, având în vedere că judecătorii Curții Constituționale a României au decis, definitiv și obligatoriu, că toate completurile de 5 judecători desemnate, din 2014, până în vara anului 2018, sunt ilegale, sentințele pronunțate sunt lovite de nulitate. Însă, mai înseamnă și că și modul în care au fost constituite noile completuri de 5, după decizia CCR, a fost neprocedural, drept pentru care și ele sunt lovite de nulitate. Mai mult. și că modul în are dosarele au fost repartizate completurilor desemnate la sfârșitul anului trecut este, de asemnea, lovit de nulitate. Și. ca efect direct, orice soluționare a cauzelor astfel repartizate este lovită de nulitate.
Efectul de bumerang. Dragnea poate distruge condamnarea din dosarul DGASPC Teleorman
Plecând de la această înșiruire de hotărâri și decizii anulate, Înalta Curte de Casație și Justiție riscă să se confrunte cu o criză fără precedent. Spre exemplu, dosarul lui Liviu Dragnea, judecat, în 2018, conform tragerii la sorți de la sfârșitul anului trecut, de un complet de 5, a ajuns să fie soluționat de un alt complet de 5 tras la sorți după decizia CCR, iar repartizarea cauzei a fost făcută conform Hotărârii CSM din 2018, anulată de Curtea de Apel București, și nu de un complet tras la sorți la începutul anului curent.
Iar, în situația în care devastatoarea hotărâre a Curții de Apel București de miercuri va rămâne definitivă, condamnarea lui Liviu Dragnea, din 27 mai 2019, intră sub incidența nulității absolute generate de faptul că a fost pronunțată de un complet nelegal constituit.
În cazul lui Liviu Dragnea, lucrurile sunt emblematice cu privire la modul în are s-a judecat dosarul în care a fost executat cu o pedeapsă definitivă de 3 ani și jumătate de închisoare cu executare. Inițial, el a sesizat, anul trecut, identic cu modul în care a acționat Camelia Bogdan, Curtea de Apel București, arătând că hotărârile Colegiului de Conducere al ÎCCJ, prin care au fost alcătuite, la începutul anului 2018, completurile de 5 judecători, sunt ilegale. Iar Curtea de Apel București, ca ți în speța Cameliei Bogdan, a admis cererea fostului lider PSD. La scurt timp, Parlamentul a sesizat CCR cu privire la un conflict juridic de natură constituțională exact pe această speță, efectul fiind acela, pe de o parte, că toate soluțiile pronunțate de aceste completuri ilegale sunt nule și, pe de altă parte, că Înalta Curte trebuie să alcătuiască în mod legal aceste completuri.
La Dragnea, însă, mai există și o sentință la fond, în același dosar, pronunțată, conform unei alte decizii a CCR de anul acesta, de un complet constituit, de asemenea, ilegal, pentru că nu a fost alcătuit în concordanță cu prevederile imperative ale Legii nr. 78/2000. Anterior, avocații săi invederaseră aceste aspecte completului de 5, care a judecat cauza în apel, dar care a respins excepțiile invocate de apărare. Condamnarea lui Liviu Dragnea a avut loc cu câteva săptămâni înainte ca CCR să arate ÎCCJ că a judecat ilegal acest dosar la fond. Iară, însă, că, potrivit Curții de Apel București, și completul care a pronunțat sentința finală în cauza “Dragnea” este ilegal, conform deciziei Curții de Apel. CSM, Inspecția Judiciară și ÎCCJ pot formula apel în termen de 15 zile de la comunicare, iar calea de atac va fi judecată, culmea, la Înalta Curte de Casație și Justiție.
ÎCCJ, în pericol de disoluție
Însă nu doar soluțiile din cauza lui Liviu Dragnea vor avea de suferit ca urmare a hotărârii Curții de Apel București. Dacă, în cazul fostului lider al PSD, Liviu Dragnea, avem de-a face cu o condamnare definitivă, pronunțată anul acesta, în alte cazuri au fost pronunțate soluții de achitare definitivă. Care, în situația în care hotărârea Curții de Apel Bucureși rămâne definitivă, sunt, de asemenea, lovite de nulitate. În această situație s-ar afla Călin Popescu Tăriceanu, lider ALDE, care a fost achitat definitiv de un complet de 5 judecători constituit în condițiile anulate de instanță, pentru mărturie mincinoasă. Dar și actualul secretar general al Guvernului, Toni Greblă, achitat de asemenea anul acesta.
Mai mult, există pe rolul acestor completuri înregistrate contestațiile în anulare formulate în termen de persoanele condamnate definitiv de completurile de 5 judecători constituite ilegal încă de anul trecut. Toate aceste cotestații în anulare au fost admise, de principiu, iar persoanele condamnate au și fost eliberate.
Cu titlu de exemplu, contestația Elenei Udrea împotriva condamnării de 6 ani, primită în dosarul “Gala Bute”, este în această situație. Ba, pe alocuri, chiar într-o situație specială. Pentru că, în primăvară, completul de 5 și-a permis să adreseze o listă cu trei întrebări Curții de Justiție a Uniunii Europene, cerând răspunsuri dacă ÎCCJ are dreptul să nu respecte deciziile obligatorii ale Curții Constituționale.
CSM a transmis ÎCCJ cum să alcătuiască, pentru 2018 și 2019, celebrele completuri de 5 judecători și cum să repartizeze cauzele aflate deja pe rol. Curtea de Apel București a anulat toate aceste acte, la cererea Cameliei Bogdan
Decizia instanței, dacă va rămâne definitivă, va desființa toate soluțiile pronunțate de aceste completuri, după 1 ianuarie 2019. Cea mai importantă soluție este condamnarea lui Liviu Dragnea