O analiză făcută de Greenpeace arată că Planul de restructurare şi decarbonare a Complexului Energetic Oltenia, pentru care compania aşteaptă peste 1,3 miliarde de euro, nu doar că nu duce la scăderea emisiilor de dioxid de carbon, dar contravine și principiilor de acordare a fondurilor UE.
Planul de restructurare a Complexului Energetic Oltenia (CEO), producător de energie electrică pe bază de lignit, a venit ca urmare a ajutorului de salvare primit anul trecut de la stat, în valoare de 252 milioane de euro. Compania nu a putut returna împrumutul. În noiembrie 2020, Guvernul se angaja să susţină, prin bugetul de stat, schema de ajutor pentru restructurarea companiei, în valoare de 1,326 miliarde de euro. Acum, CEO aşteaptă validarea planului de către Comisia Europeană – dar Greenpeace susţine că decarbonarea, adică reducerea emisiilor de dioxid de carbon, este doar pe hârtie.
Obiective climatice
„Comunitățile din zonele miniere, precum cele din Gorj sau Hunedoara, au șansa de a se dezvolta armonios în următorii ani, dacă autoritățile centrale înțeleg mizele Pactului Ecologic European”, spun cei de la Greenpeace. Acest pact înseamnă o nouă politică de creştere economică, bazată pe obiective climatice şi de mediu: Europa îşi propune ca, până-n 2030, să scadă considerabil emisiile de gaze cu efect de seră. Pentru asta, pentru a asigura o tranziţie justă şi o dezvoltare sustenabilă în regiunile dependente de arderea combustibililor fosili, se acordă resurse financiare importante. În Gorj sunt circa 13.000 de angajaţi în sectorul minier şi energetic. Tranziţia de la combustibil solid la surse mai curate de energie se va face, inevitabil, iar resursele financiare, care vor ajuta economia locală, vor putea fi accesate doar dacă se reduc emisiile poluante. Şi dacă Ministerul Energiei nu ţine în viaţă „artificial, cu foarte mulţi bani, o industrie muribundă, poluantă”, se adaugă în document.
Panouri fotovoltaice
Ca urmare a pierderilor financiare mari înregistrate de Complexul Energetic Oltenia în 2018 și 2019, Comisia Europeană a aprobat ca Guvernul României să acorde un împrumut companiei – împrumut care nu a fost returnat. Drept urmare, CEO a trimis Comisiei Europene un plan de restructurare, care include un plan de investiţii şi de decarbonare. Acesta din urmă prevede, pentru 2021-2026, înfiinţarea unor parcuri fotovoltaice, modernizarea unei microhidrocentrale şi construcţia a două centrale electrice pe bază de gaze naturale. Construcția financiară a planului de decarbonare se bazează pe intenția companiei și a Guvernului României de a accesa bani europeni, dintr-un fond de de modernizare special prevăzut în acest scop.
Cărbunele rămâne
Planul de decarbonare estimează o scădere a emisiilor specifice de dioxid de carbon, în intervalul 2021-2026, cu 38%. Analiza Greenpeace arată însă că emisiile anuale totale ale CEO vor creşte, între 2020 şi 2030, cu 28%. Mai mult: compania îşi propune să folosească lignit până-n 2030, chiar şi după, fără a-și stabili un termen de eliminare a acestui combustibil din producția de energie. Asta, spun cei de la Greenpeace, contravine obiectivelor fondului european pentru modernizarea sistemelor energetice şi îmbunătăţirea eficienţei energetice, de unde CEO vrea să ia bani.
Emisiile care contează
Daniel Burlan, preşedintele directoratului CEO, spune că, după implementarea planului, compania va furniza un produs cu emisii mai mici: „În toată perioada asta, noi vom scoate din funcţiune capacităţi de producere a energiei pe bază de cărbune şi le vom înlocui cu capacităţi cu emisii zero sau cu emisii reduse”. Domnia sa adaugă că ar trebui să se ţină seama de faptul că emisiile specifice pe MWh vor scădea cu 38% din 2020 până-n 2026.
An de an, centralele pe cărbune înregistrează pierderi, fiind o povară pentru bugetul de stat. Fiecare cetățean al României trebuie să știe că plătește (...) pentru a continua să fie poluat de această industrie.
Vlad Cătună, coordonator de campanii Greenpeace România
Ce prevede planul
Planul de restructurare şi decarbonare a Complexului Energetic Oltenia aşteaptă undă verde din partea Comisiei Europene, după ce acesta a fost trimis, prin intermediul Consiliul Concurenței, pe 31 august, la Bruxelles. Aprobarea planului prin care CE Oltenia vrea să-şi reducă amprenta de carbon cu 38%, este absolut necesară în condițiile în care producătorul de energie electrică pe bază de cărbune a beneficiat anul trecut de un ajutor financiar din partea statului în valoare de 251 milioane de euro. Comisia Europeană a invitat deja CE Oltenia să declanșeze procedura de notificare, etapa finală a procesului de aprobare a Planului respectiv. Se are în vedere construirea a opt parcuri fotovoltaice cu o putere instalată de circa 700 MW şi două grupuri energetice pe gaze naturale, unul de 400 de MW, la Turceni, şi altul, de peste 800 de MW, la Işalnița – plus reabilitarea și modernizarea microhidrocentralei de la Turceni. Până în 2025 vor fi închise carierele miniere de la Peşteana, Lupoaia şi Husnicioara, iar în funcțiune vor rămâne doar 5 grupuri energetice pe bază de cărbune: trei la Rovinari şi două la Turceni. Tot până în 2025, CE Oltenia ar trebui să rămână cu mai puțin de jumătate din salariați, în condițiile în care acum are circa 12.000. Complexul va continua producția pe bază de cărbune, dar într-o proporție care se va diminua treptat, dincolo de orizontul anului 2030. (Adrian Stoica)
La închiderea ediţiei. În comunicatul de presă al CE Oltenia, se precizează că raportul Greenpeace a luat ca referință anul 2020, afectat de criza COVID, în care producția de energie electrică a fost la un minim istoric, iar emisiile de dioxid de carbon, la jumătate față de anii anteriori. Planul de restructurare și decarbonare este singura soluție pentru menținerea în activitate a companiei şi alinierea la efortul european de reducere a emisiilor de carbon, se mai adaugă.