Condamnat, la mijlocul anului trecut, alături de Mircea Băsescu, în dosarul în care fratele fostului președinte a fost găsit vinovat că a luat bani de la familia lui Bercea Mondial, pentru a tranzacționa, în instanțe, punerea în libertate a acestuia, Marian Căpățînă a fost eliberat din penitenciarul Drobeta-Turnu Severin la sfârșitul lunii iunie, după ce, ințial, la începutul lunii mai, Judecătoria Drobeta-Turnu Severin a admis, pe fond, cererea acestuia de liberare condiționată. La fond, procurorul DNA nu s-a prezentat în instanță, motiv pentru care judecătorul s-a văzut nevoit să amâne pronunțarea unei soluții până la apariția, în fața completului, și a reprezentantului procuraturii.
Cu o contestație formală la decizia Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin, Tribunalul Mehedinți a decis, în 30 iunie, definitiv, eliberarea lui Marian Căpățînă din pușcărie. Eliberat chiar înaintea celui căruia i-a fost complice, Marian Căpățînă este singurul din acest dosar care va plăti, efectiv, “oalele sparte”, în sensul în care doar el va trebui să suporte paguba de 265.000 de euro reținută în dosar. Așa se face că, odată ieșit din închisoare, drumurile în instanțele de judecată ale lui Marian Căpătînă nu s-au încheiat. Ba, dimpotrivă, ele s-au întețit, deoarece Finanţele Publice i-au acționat în judecată pe soții divorțați Marian și Oana Steluța Căpățînă, pentru a opri partajul pe care l-au declanșat pentru împărțirea averii.
Informația potrivit căreia Marian Căpățînă este un om liber, de aproape o lună și jumătate, a fost confirmată, pentru „Jurnalul Național”, de către avocatul Tudor Claudiu Gheorghe, care activează în cadrul Baroului Mehedinți și care l-a reprezentat pe Marian Căpățînă la ultimul termen vizând cererea sa de liberare condiționată, în calitate de apărător desemnat din oficiu.
Avocații din oficiu l-au scăpat din pușcărie Astfel, în data de 13 aprilie 2017, Marian Adrian Căpățînă, aflat încarcerat în Penitenciarul Drobeta-Turnu Severin, a înaintat Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin o cerere de liberare condiționată.
Primul și singurul termen de judecată al acestei solicitări a avut loc în data de 5 mai 2017, când Judecătoria Drobeta-Turnu Severin a hotărât liberarea condiționată a petenului de sub puterea mandatului de executare a pedepsei cu închisoarea, având numărul 16.2016, emis prin sentința penală nr. 5/2016 a Tribunalului Constanța. De remarcat este faptul că, aflat în spatele gratiilor, Marian Căpățînă a fost reprezentat în această speță doar de către apărători desemnați din oficiu. Mai exact, la termenul din 5 mai, apărătorul din oficiu a fost avocatul Lucian Mitroi. La contestația formală formulată de Serviciul Teritorial Craiova al DNA, împotriva sentinţei Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin, Marian Căpățînă a fost reprezentat în instanță de avocata Ana Bușu, tot din Baroul Mehedinți, de asemenea desemnată din oficiu. În data de 14 iunie 2017, contestația DNA a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Mehedinţi și respinsă definitiv în data de 30 iunie 2016, când magistrații au hotărât punerea în libertate a lui Marian Căpățînă. Contestația DNA a fost respinsă în baza articolului 425 din noul Cod Penal, care stabilește limitele judecătii apelului. Indicele 1 al aceluiași articol reglementează declararea și soluționarea contestației, iar în baza alineatului 7 se prevede că această contestație, nesupusă vreunei căi de atac, este respinsă, atunci când este tardivă sau inadmisibilă, ori nefondată.
Cum de a uitat procurorul de la DNA Craiova să se prezinte în instanță
Cu doar o zi înainte ca Tribunalul Mehedinți să dispună, definitiv, punerea în libertate a complicelui lui Mircea Băsescu, Marian Căpățînă s-a adresat Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin cu o a doua cerere de liberare condiționată, înregistrată pe rolul instanței în data de 29 iunie 2016. Deși liberarea s-a produs, efectiv, în ultima zi a lunii trecute, acest al doilea proces s-a judecat. Primul termen a avut loc în data de 6 iulie 2017, când instanța s-a văzut nevoită să amâne cauza, deoarece s-a constatat lipsa din sala de judecată a reprezentantului parchetului, respectiv a Serviciului Teritorial Craiova al Direcției Naționale Anticorupție. Judecătorul a stabilit reluarea procesului pentru data de 12 iulie, când instanţa a constatat că cererea de liberare condiționată formulată de Marian Căpățînă a rămas fără obiect. Contactat telefonic, avocatul care l-a reprezentat pe Căpățînă în acest dosar, Tudor Claudiu Gheorghe, a precizat, pentru „Jurnalul Național”, că instanța a respins cererea, deoarece Marian Căpățînă fusese deja pus în libertate în data de 30 iunie. „În prezent, domnul Căpățînă este liber, la domnia sa acasă”, ne-a declarant apărătorul desemnat din oficiu, membru al Baroului Mehedinți. Deși fără obiect, judecarea acestei cereri a cauzat cheltuieli judiciare care, împreună cu cele aferente judecării primei solicitări de liberare condițio-nată, atât la fond, cât și în contestație, au rămas în sarcina statului.
A făcut doi ani, din trei
Încercările noastre de a lua legătura cu Marian Căpățînă, pentru a comenta aceste informații, au eșuat. Numărul de telefon pe care acesta îl deţinuse înainte să fie încarcerat este restricționat. Marian Căpățînă a fost condamnat, definitiv, alături de Mircea Băsescu, pentru complicitate la trafic de influ-ență, în data de 16 iunie 2016. Sentința a fost una de trei ani de închisoare cu executare, din care magistrații i-au dedus lui Căpățînă perioada în care acesta s-a aflat în arest preventiv sau în arest la domiciliu, respective 19 iunie 2014 – 24 iunie 2015. Potrivit reglementărilor din Codul Penal, Marian Căpățînă avea dreptul să ceară liberarea condiționată după executarea efectivă a două treimi din pedeapsă. Pe lângă perioada de arest, acesta a efectuat efectiv, în Penitenci-arul Drobeta-Turnu Severin, încă un an și 16 zile.
Condamnați pentru că vindeau libertatea ca pe o marfă
Dosarul în care Mircea Băsescu și Marian Căpățînă au fost condamnați la închisoare a fost instrumentat de DNA, începând cu vara anului 2014, după ce, la Antena 3, au fost difuzate mai multe filmulețe, realizate de Băsică, fiul lui Bercea Mondial, în biroul lui Mircea Băsescu, Atunci, fratele fostului președinte a recunoscut că a încasat un „morman” de 250.000 de euro de reprezentanții familiei Anghel, afacerea având drept miză ii în justiție pentru eliberarea lui Bercea Mondial din penitenciar. Intermediarul dintre clanul interlop și fratele lui Traian Băsescu a fost Marian Căpățînă. Suma totală tranzacționată astfel s-a ridicat la 600.000 de euro. O parte din ea a fost restituită, însă restul de 265.000 de euro au rămas la cei doi traficanți de influență.
Marian Căpățînă spunea, inițial, că banii au fost folosiți, sub titlu de împrumut, pentru o investiție la fabrica de pompe de la Aversa. Ulterior, el a recunoscut că banii erau pentru eliberarea lui Bercea Mondial, povestind judecătorilor totul, cu lux de amănunte. Pentru că insistențele familiei Anghel de a-și recupera banii de la Mircea Băsescu îl agasau pe fratele fostului președinte, în primăvara anului 2014, acesta a organizat un flagrant, la sediul firmei sale, din Portul Constanța, unde le-a înmânat romilor suma de 10.000 de euro, pe care scria, cu „cerneală simpa simpatică”, „șantaj”. Membrii familiei Anghel tică”, au fost arestați. Câteva luni mai târziu, toate înregistrările din biroul lui Mircea Băsescu au apărut la televizor și, în vara lui 2016, Mircea Băsescu și Marian Căpățînă au fost condamnați. De remarcat este, însă, că nici procurorii, dar nici instan instanțele ele de judecată nu au dispus efectuarea unei perchezi percheziții la domiciliul lui Mircea Băsescu, ii pentru a afla unde și în ce fel au fost folo folosiți cei 265.000 de euro.
Fiscul se opune partajului. I-a dat în judecată pe soții Marian și Steluța
În condițiile în care, cu doi ani de pușcărie efectuaţi efectiv, din trei pe care i-a primit în vara lui 2016, Marian Căpățînă este și dator vândut statului, după eliberarea din Penitenciarul Drobeta-Turnu Severin, problemele complicelui lui Traian Băsescu par că abia acum au început cu adevărat. Generat de situația dosarului penal sau de alte motive, între Marian Căpățînă și soția sa, Steluța Oana, artist liric la Teatrul Național Oleg Danovski din Constanța, s-a produs divorțul. După divorț, a urmat partajul. Potrivit declarațiilor de avere depuse de Steluța Oana Căpățînă, rezultă că, în 23 martie 2012, familia Căpățînă nu avea case, nu avea terenuri, nu avea bunuri, acțiuni sau bani în conturi. Toată averea consta într-un autoturism marca Opel, fabricat în anul 2010. La acel moment, soțul, adică Marian Adrian Căpățînă, realiza venituri salariale în cuantum de 70.000 de lei de la SC Exportur Trading SRL și de la S Euro Grup Almar SRL. Situația s-a schimbat vertiginos în 2013, când, în declaraţia de avere completată la 8 mai, Steluța Oana Căpățînă menționează pe numele soțului nu mai puțin de cinci terenuri intravilane, în suprafață totală de 4.031 metri pătrați, cumpărați de Marian Căpățînă în 1996, 2000, 2009, 2010 și 2011. Pe lângă autoturismul Opel, mai apar două Dacii „Papuc”, fabricate în 2009, și un Logan MCV, fabricat în 2010. La salariul de 8.837 de lei, încasați de Steluța Oana Căpățînă, în calitate de artist, se adaugă suma de 110.000 de lei realizată de soț, în calitate de manager al SC Exportur Trading SRL. Ei bine, în 2014, s-a produs divorțul. Oana Căpățînă nu-și mai menționează deloc soțul în declarația de avere, precizând, însă, că este, din 2013, proprietara a două terenuri intravilane, unul în suprafață de 1.290 metri pătrați, iar celălalt de 103 metri pătrați, relultați în urma partajului, tot ei rămânându-i și autoturismul marca Opel. Numai că acest partaj este unul „cu cântec”. Asta, deoarece, cu o lună și jumătate înainte ca Marian Căpățînă să se elibereze din penitenciar, la Judecătoria Caracal, acest partaj a fost atacat de către Agenția Județeană a Finanțelor Publice – Direcția Regională a Finanțelor Publice Craiova, care i-a chemat în judecată pe Marian Adrian Căpățînă și pe Steluţa Oana Căpățînă, în chestiunea lichidării patrmoniului matrimonial. Un dosar identic a fost înregistrat, în aceeași zi, pe rolul aceleiași instanţe, având același obiect. Ambele dosare au primit termen de judecată pentru 15 septembrie 2017.
Statul vrea să recupereze „mormanul” doar de la Căpățînă
Sentinţa prin care Marian Căpățînă și Mircea Băsescu au fost condamnați, de Curtea de Apel Constanța, la trei, respectiv patru ani de închisoare cu executare, a fost luată după ce magistrații au respins apelurile împotriva sentinței din ianuarie 2016, pronunțată de Tribunalul Constanța. Instanța de fond, pe lângă condamnările la închisoare a celor doi, a mai dispus și interzicerea unor drepturi civile. În plus, Tribunalul Constanţa a dispus confiscarea specială, atât de la Mircea Băsescu, cât și de la Marian Căpățînă, în folosul statului, a sumei de 265.000 de euro. Banii reprezintă diferența neachitată către familia lui Bercea Mondial, din cei 600.000 de euro primiți pentru intervenții în justiție, cu scopul de a-l scoate din pușcărie pe interlop.
Pentru recuperarea acestei sume de bani, Direcția Națională Anticorupție dispusese, prin Ordonanța nr. 227/P/2014, din data de 8 iulie 2014, măsura sechestrului asigurător instituită pe bunurile mobile și imobile ale lui Mircea Băsescu și ale lui Marian Căpățînă. Când a pronunțat soluţia pe fond, Judecătoria Constanța a decis menținerea acestui sechestru, până la finalizarea definitivă a procesului.
În apel, în data de 16 iunie 2016, Curtea de Apel Constanța a menținut, așa cum am arătat mai sus, condamnările la închisoare, însă a decis să-l absolve pe Mircea Băsescu de plata celor 265.000 de euro. Practic, magistrații l-au făcut răspunzător, din punct de vedere pecuniar, doar pe Marian Căpățînă, după ce au admis, în parte, apelul lui Mircea Băsescu, ridicându-i acestuia din urmă sechestrul de pe avere. Marian Căpățînă este, așadar, singurul de la care statul urmează să confiște suma de 265.000 de euro.