Jurnalul.ro Editoriale Norii negri ai războiului vor fi sparți la München?

Norii negri ai războiului vor fi sparți la München?

de Dan Constantin    |   

Peste nouă zile se va deschide la München o nouă ediție a Conferinței pentru Securitate (MSC). Reuniunea din capitala Bavariei este considerată a fi, prin prestigiul consolidat de cele 58 de ediții anterioare, cel mai important forum mondial pentru dezbateri privind politica internațională de securitate.

 

MSC oferă, cum precizează organizatorii, „o platformă pentru inițiative și abordări diplomatice asupra celor mai presante amenințări de securitate din lume”. Scopul programatic al acestor reuniuni este „să promoveze încrederea și să contribuie la soluționarea pașnică a conflictelor prin facilitarea dialogului permanent, organizat, dar informal, în cadrul comunității internaționale de securitate”. Site-ul oficial de prezentare adaugă și precizarea că „MSC acordă un loc special întâlnirilor informale între oficiali pentru a promova pacea prin dialog”. În condițiile în care în Europa se desfășoară un război care amenință să fie extins într-un conflict mondial, conferința este privită ca o speranță pentru evaluarea cât mai exactă a șanselor de deschidere a unei căi spre pace.

 Să temperăm însă speranțele, mai ales când de pe fronturile din Ucraina vin informații despre iminența unei puternice ofensive a Rusiei. Sunt câteva date concrete care accentuează presiunea asupra diplomaților, anulați până acum în eforturile de dialog de deciziile politice care au ales confruntarea militară.

Ediția 59 a MSC, din 17-19 februarie, face și bilanțul unui an de la declanșarea „operațiunii speciale” a Rusiei în Ucraina. Organizatorii, cu o altă formulă de conducere, nu au putut explica public de ce, anul trecut, la reuniunea din 18-20 februarie 2022, au ratat ultima șansă de dialog cu Rusia, care nu a primit invitația de participare. În februarie, în săptămâna premergătoare războiului, apreciam că Olimpiada de Iarnă de la Beijing și Conferința de la München blocau posibila confruntare. În preziua deschiderii MSC- 2022, publicam în Jurnalul editorialul „La München se dă ora exactă a diplomației mondiale”, care punea câteva întrebări: „Va fi invadată Ucraina? Retragerea unor efective de trupe rusești de la graniță este doar o manevră pentru adormirea vigilenței Occidentului, Moscova urmând a da apoi lovitura de grație? Câte din cerințele formulate de Rusia pentru propria securitate pot fi acceptate de NATO? Flancul estic al Alianței devine călcâiul lui Ahile în securitatea Europei? Care sunt jocurile pe tabla de șah a politicii mondiale, tulburată de crizele succesive?”. Răspunsurile le-am aflat repede, după o săptămână începând invazia.

Ele ridică o problemă de fond: cât de receptive sunt conducerile marilor puteri la evaluările cu mare grad de precizie prezentate la München de-a lungul anilor? În urmă cu 16 ani, la MSC, Putin arăta cu claritate punctul de vedere al Rusiei, când sublinia fără echivoc interesele pe care le considera legitime, în vecinătatea ei, în special în Ucraina. Abia după „episodul Crimeea” și sub presiunea conflictului din Ucraina, în noul concept strategic al NATO, adoptat la Madrid în iunie 2022, a fost accentuată și reînnoită doctrina apărării colective, iar Flancul Estic și Marea Neagră au devenit prioritare în desfășurarea pe teren a forțelor de intervenție rapidă.

Conferința de la München, ca instituție de securitate globală, are activități și în afara sediului, pentru a „sonda” și evalua probleme zonale și tematici de actualitate stringentă. Astfel, în noiembrie 2022, la București, în deschiderea „ministeriadei NATO”, s-a desfășurat o reuniune a liderilor, inclusă în programul de conferințe MSC. Recent au fost difuzate concluziile analizelor reuniunii, cu titlul elocvent „Nori întunecați peste Marea Neagră”. Discuțiile de la București au abordat „impactul războiului asupra viitorului arhitecturii europene de securitate și au ridicat întrebări cu privire la posibile garanții de securitate pentru Ucraina și Moldova”. 

Ediția MSC - 2023, sub noul președinte, ambasadorul Christian Heusgen, fost reprezentant al Germaniei la ONU, va primi, ca de obicei, un număr mare de factori de decizie și experți de rang înalt, inclusiv șefi de stat și de guvern, miniștri și voci importante din organizațiile internaționale, societatea civilă și mass-media. Perspectiva, după un an de conflict armat în Ucraina, arată că în politica europeană și NATO s-a produs „un punct de cotitură”, războiul provocând suferințe enorme în țara agresată, dar a exacerbat și crizele din alte părți ale lumii. În prefața tematică a MSC - 2023 se prefigurează un set de întrebări grave. Cum arată lumea la un an de la începutul invaziei? Este războiul un prevestitor al unei lumi mai violente, în care prevalează impunitatea și legea celui mai puternic? Poate fi acest război un catalizator pentru revenirea la nivel mondial la ordinea internațională bazată pe reguli? Nu este anunțată încă lista participanților, care va cuprinde circa 450 de nume. Dacă este să privim spre vizita președintelui Biden în Europa, cu detaliul aproximativ datat „luna februarie”, anticipez că este posibil ca liderul Statelor Unite să participe la MSC. Mesajul lui Biden ar căpăta astfel un plus de vizibilitate și carate suplimentare de diplomație, adăugate la forța de susținere a Ucrainei. 

„Săptămâna MSC” se deschide luni, 13 februarie, cu „Raportul de securitate München 2023”, care va fi prezentat într-o conferință de presă la care este anunțată prezența lui Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO. Raportul introduce temele viitoarei MSC, dând și un set noi de date privind percepția riscurilor. Indicele de securitate, publicat anual, ajută la înțelegerea modului în care percepția riscurilor se schimbă în timp și include noi amenințări de securitate și felul în care apar modele de cooperare sau de conflict între state. După un asemenea indice putem evalua felul de percepție diferit al conflictului din Ucraina de către populația din Portugalia, aflată la celălalt capăt al Europei, și cea a României, vecină cu teatrul de război. În 2022, raportul menționa că „un val în continuă creștere de crize care se consolidează reciproc amenință și ne copleșesc societățile și sistemele politice”, alimenta sentimentul de „neputință colectivă”. Tocmai voința de răspuns la agresiune a stimulat solidaritatea cu Ucraina dar formalizarea ajutoarelor militare implică riscurile asupra cărora Rusia nu ezită să le prezinte și să le transmită cu mesaje agresive spre țările NATO din „prima linie”. Iată de ce Conferința de la München ne va aduce, cred, informații mai substanțiale privind soluțiile de spargere a norilor întunecați de peste Marea Neagră.

Subiecte în articol: conferinta securitate interventie
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri