Prin intermediul avizului negativ adoptat, Consiliul arată că judecătorii CCR sunt inamovibili, ceea ce înseamnă că sunt independenți inclusiv în raport cu autoritățile care i-au numit în funcție. Legea propusă dorește sancționarea judecătorilor de către președintele Curții, în condițiile în care aceștia pot fi sancționați disciplinar doar de către Plen. Se elimină cercetarea disciplinară, introducându-se direct sancțiunea arbitrară. Mai mult, proiectul introduce mecanismul revocării judecătorilor de către Parlament sau președintele României, ceea ce încalcă grav prevederile constituționale.
Proiectul de lege aflat pe masa Parlamentului României prevede ca președintele Curții Constituționale să verifice temeinicia absenței judecătorilor de la ședințele Plenului, motivele putând fi exclusiv de natură medicală, caz fortuit sau forță majoră, dar și să sancționeze absența nemotivată, prin diminuarea cu 10% a indemnizației brute pentru luna respectivă.
De asemenea, proiectul vrea să modifice legea CCR și în sensul că, la ședințele Plenului, prezența tuturor judecătorilor Curții este obligatorie, iar absența trebuie să fie temeinic justificată, în scris, către președintele Curții Constituționale.
Mai departe, conform aceluiași proiect, judecătorii CCR ar urma să fie obligați să participe la ședințele Plenului și la alte activități prevăzute de legea de organizare și funcționare a instanței de contencios constituțional și să comunice în scris președintelui CCR motivele temeinice ale absenței. Totodată, judecătorul CCR ar urma să fie obligat să se abțină și să formuleze în scris o declarație de abținere dacă există un motiv de incompatibilitate sau de conflict de interese în legătură cu cauza judecată.
Judecătorii, puși sub control politic
Cei doi liberali inițiatori mai vor ca mandatul de judecător la CCR să înceteze în situațiile de incompatibilitate, la trei absențe consecutive de la ședințele Plenului Curții nemotivate temeinic în scris sau dacă se află în imposibilitatea exercitării funcției de judecător mai mult de 90 de zile.
„Bomboana pe colivă” a acestui proiect de lege o constituie, însă, propunerea conform căreia constatarea încetării mandatului să se facă fie prin hotărâre a Camerei Deputaților, fie prin hotărâre a Senatului, fie prin decret al președintelui României, „în funcție de instituția care a numit judecătorul respectiv”.
Ei bine, Consiliul Legislativ, chemat să valideze aceste propuneri, a avizat negativ controversatul proiect, arătând că mandatul judecătorilor CCR este unul de drept constituțional. „Pe durata exercitării mandatului, judecătorul constituțional este inamovibil și se bucură de imunitate”, se arată în acest aviz.
Ca atare, „stabilirea abaterilor disciplinare ale judecătorilor, a sancțiunilor și a modului de aplicare a acestora este competența exclusivă a Plenului Curții Constituționale. Proiectul de lege nu este compatibil cu principiile sancționării disciplinare a judecătorilor CCR”.
În continuare, Consiliul Legislativ arată că reglementarea propusă instituie o procedură de sancționare disciplinară care exclude cercetarea disciplinară, fiind încălcat dreptul la apărare și care poate genera situații de arbitrar în ceea ce privește aplicarea sancțiunii.
Membrii CCR sunt independenți și față de cei care i-au numit în funcție
Potrivit proiectului, sancționarea faptei constând în absentarea nemotivată de la ședințele Plenului nu se rezumă doar la aplicarea unei sancțiuni pecuniare, ci, în situația a trei absențe consecutive nemotivate, se ajunge în situația încetării de drept a mandatului de judecător. „Dincolo de eludarea dispozițiilor referitoare la radierea sancțiunilor disciplinare, care au ca efect conferirea unui caracter nelimitat în timp pentru unele consecințe ale abaterilor disciplinare, proiectul contravine principiilor care guvernează răspunderea disciplinară, dar și statutul juridic al judecătorilor CCR. Prin stabilirea că absența nemotivată temeinic de la trei ședințe consecutive ale Plenului Curții Constituționale este o cauză de încetare a mandatului de judecător la CCR, aceasta este asimilată în mod nepermis unei cauze de încetare de drept a mandatului judecătorului constituțional, încălcându-se, astfel, principiul legalității sancțiunilor disciplinare”, se subliniază în avizul citat.
Concret, Consiliul Legislativ atrage atenția că normele constituționale și legale referitoare la rolul constituțional au ca scop asigurarea independenței judecătorului față de orice altă autoritate publică, „deci inclusiv față de autoritatea care l-a numit în funcție”.
CL: Legea nu poate fi adoptată
În același aviz negativ, se precizează că dispozițiile care prevăd că încetarea mandatului de judecător constituțional se constată prin hotărâre a Camerei Deputaților, a Senatului sau prin decret al președintelui României „instituie, în realitate, o sancțiune juridică similară revocării, apreciată de autoritatea care a făcut numirea în funcție”. „Inamovibilitatea privește competența sau calitatea de judecător, în sensul garantării independenței, ocrotindu-l pe judecător contra unor măsuri sau practici ce ar împieta asupra obiectivității și neutralității sale. Inamovibilitatea constă în imposibilitatea celor care i-au numit pe judecători de a decide revocarea acestor judecători”, explică cei de la Consiliul Legislativ.
În același aviz, se mai notează că „în timpul mandatului de 9 ani al unui judecător CCR, structura Parlamentului se schimbă din 4 în 4 ani, iar mandatul președintelui României încetează o dată la 5 ani, astfel încât, în forma propusă, soluțiile legislative pot crea premisele afectării independenței judecătorilor, în funcție de instituția care a numit judecătorul respectiv”.
Nici soluția propusă, potrivit căreia mandatul de judecător CCR încetează în situația în care acesta se află în imposibilitatea de a-și exercita funcția mai mult de 90 de zile „nu poate fi acceptată, deoarece procedura ar putea afecta stabilitatea instituțională a Curții Constituționale. „Ținând cont de toate acestea, legea preconizată nu poate fi promovată”, conchide Consiliul Legislativ.
Controversatul demers vine după ce patru magistrați nu au stat „Drepți!” în fața lui Bolojan
Raluca Turcan și Daniel Fenechiu au depus acest proiect controversat după ce patru judecători ai Curții Constituționale au refuzat să se prezinte la Plenul CCR în care ar fi urmat să se dea soluția finală cu privire la dosarul legii de desființare a pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor. Actul normativ propus de cei doi parlamentari liberali vine ca o formă de pedeapsă politică pentru nealinierea judecătorilor CCR la voința politică a Guvernului condus de Ilie Bolojan.
Proiectul de lege a fost depus la Camera Deputaților, în data de 2 februarie 2026, urmând ca Senatul să fie forul decizional.
Ieri, a expirat și termenul până la care Consiliul Superior al Magistraturii era așteptat să transmită avizul, dar și termenul până la care Guvernul României ar fi trebuit să pună la dispoziție punctul său de vedere.