Deși patronii ceruseră majorarea cu 50% a contingentului de muncitori străini acceptați în România pentru anul următor, Ministerul Muncii vrea să scadă cu 10% numărul lucrătorilor non-UE, comparativ cu anii anteriori. Astfel, pentru a acoperi deficitul foarte mare de forță de muncă, în special în domenii precum construcții, curierat, HoReCa sau comerț în 2026, Guvernul va putea elibera cel mult 90.000 de permise de muncă pentru persoanele din afara UE și Spațiului Economic European (SEE), potrivit unui proiect de hotărâre de guvern, pus în dezbatere de Ministerul Muncii. Numărul este, totuși, mai mare față de cele 75.000 de permise pe care Ministerul Muncii le propunea, cu câteva săptămâni în urmă.
„Criza forței de muncă la nivel național este o realitate”, spun reprezentanții Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, iar imigrația legală - în contextul emigrației și a tendințelor demografice negative - „poate fi o soluție pentru a compensa deficitul de forță de muncă de pe piața internă a muncii, pentru a acoperi lipsurile pentru anumite calificări și pentru a susține creșterea economică”.
Una dintre măsurile luate de Guvern pentru acoperirea deficitului de muncitori constă în stabilirea contingentului de lucrători străini noi admişi pe piaţa internă a forţei de muncă.
„Pentru anul 2026 se stabileşte un contingent de 90.000 de lucrători străini nou - admişi pe piața forţei de muncă din România”, prevede un proiect de HG pus în dezbatere de Ministerul Muncii, cu doar câteva zile înainte de Crăciun.
Practic, contingentul de lucrători extracomunitari importat anul următor va fi cu 10% mai mic față contingentul din ultimii patru ani, când România a dat undă verde pentru 100.000 de muncitori din afara UE și Spațiului Economic European (SEE).
Inițial, proiectul de HG, postat vineri pe site-ul Ministerul Muncii, prevedea menținerea numărului de lucrători străini la același nivel ca în 2025, adică 100.000, deși în nota de fundamentare apăreau alte cifre. Ulterior, documentul a fost înlocuit cu varianta de 90.000 de lucrători.
Conform notei de fundamentare care însoțește proiectul de act normativ, motivele pentru plafonul propus pentru 2026 sunt:
- deficitul cu care se confruntă piața forței de muncă în prezent;
- diversitatea sectoarelor de activitate afectate;
- implementarea proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și a celor finanțate din fonduri europene, care cresc cererea de forță de muncă;
- necesitatea de a asigura forţa de muncă cerută în sectoarele sau meseriile care nu pot fi acoperite de lucrătorii români sau cetățeni ai statelor membre ale UE;
- prevenirea situaţiilor în care străinii lucrează în România fără forme legale.
Cerere mare de avize în sectoarele care nu pot fi acoperite de români
Legislația actuală instituie, ca regulă generală pentru angajatori, obligaţia de a obţine un aviz de angajare pentru a putea angaja un străin şi, în acelaşi timp, stabileşte situaţiile în care străinii pot fi încadraţi în muncă sau detaşaţi pe teritoriul României fără aviz de angajare/detaşare. Una dintre condiţiile generale pentru eliberarea avizului de angajare de către Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) este să nu fi fost epuizat contingentul anual de lucrători străini nou-admişi pe piaţa muncii.
„Conform datelor comunicate de către Inspectoratul General pentru Imigrări, până la data de 30 septembrie 2025, au fost eliberate 83.914 avize de angajare/detașare, fiind, totodată, în curs de soluționare un număr de 7.418 de solicitări pentru eliberarea avizelor de angajare/detașare pentru anul în curs.
Prin comparație, potrivit informațiilor furnizate de către aceeași instituție:
• în anul 2024 au fost eliberate 105.977 avize de angajare/detașare,
• în anul 2023 au fost eliberate 101.251 avize de angajare/detașare,
• în anul 2022 au fost eliberate 108.880 avize de angajare/detașare”, se arată în nota de fundamentare.
Reprezentanții Ministerului Muncii precizează, de asemenea, că Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă face, în fiecare an, o analiză a domeniilor deficitare de forță de muncă din România și a ocupațiilor/meseriilor pentru care angajatorii declară locuri de muncă vacante, astfel că poate estima necesarul de forță de muncă în anumite domenii și pentru anumite ocupații.
Top 3 job-uri fără lucrători: curier, manipulant mărfuri și muncitor la demolări
Potrivit datelor ANOFM, în perioada ianuarie – august 2025 „numărul total de locuri de muncă vacante a fost de 407.501 (mai mic cu 9% față de perioada similară din anul 2024)”, însă cele mai multe job-uri pentru care angajatorii nu găsesc pe cine să angajeze rămân aceleași ca și anul trecut: curier, manipulant mărfuri și muncitor la demolări.
Principalele meserii, respectiv primele zece, în care s-a înregistrat la ANOFM un număr semnificativ de locuri de muncă vacante, în perioada ianuarie – august 2025, au fost: „curier (26.275), manipulant mărfuri (20.912), muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptușeli zidărie, plăci mozaic, faianță, gresie, parchet (20.484), muncitori în construcția de clădiri (17.799), lucrător comercial (16.246), șofer de autoturisme și camionete (12.237), ajutor bucătar (12.077), conducător auto transport rutier de mărfuri (11.135), muncitor necalificat la spargerea și tăierea materialelor de construcții (10.878), agent de securitate (10.438)”.
Aproape 260.000 de locuri de muncă greu de ocupat
Un indicator important al nevoii de forță de muncă este dată de indicatorul „locuri de muncă vacante declarate în mod repetat de angajatori”, menționează reprezentanții Ministerului Muncii, iar motivele pentru care aceste job-uri nu pot fi ocupate sunt diverse: „forța de muncă necorespunzătoare din punct de vedere al așteptărilor angajatorilor, calificări/competențe neconforme cu caracteristicile locurilor de muncă, lipsa de interes a persoanelor în căutarea unui loc de muncă, acestea nefiind în concordanță cu așteptările acestora (de exemplu: condiții de muncă precare, nesatisfăcătoare, distanța mare față de domiciliu etc)”.
Din totalul locurilor de muncă vacante înregistrate la ANOFM, în perioada ianuarie - august 2025 şi puse la dispoziţia celor aflați în căutarea unui job, „258.203 au fost locuri de muncă declarate în mod repetat de angajatori din cauză că nu s-au putut ocupa”.
Domeniile de activitate pentru care se înregistrează cele mai multe locuri de muncă vacante declarate în mod repetat de către angajatori în anul 2025 sunt:
1. Lucrări de construcții ale clădirilor rezidențiale și nerezidențiale: 31.841
2. Alte activități poștale și de curier: 23.437
3. Restaurante: 18.518
4. Activități ale agențiilor de plasare temporară a forței de muncă și furnizarea altor resurse umane: 18.353
5. Transporturi rutiere de mărfuri: 9.974”.
Pe această listă se mai regăsesc, de asemenea, și domenii precum: comerțul cu amănuntul, în special în magazinele de produse alimentare, fabricarea pâinii, activități de curățenie, pază/protecție, call center, hoteluri și lucrări de instalații electrice.
Nepotrivire între șomerii din România și locurile vacante
Documentul Ministerului Muncii mai arată că, deși există foarte mulți lucrători în șomaj, golul rămâne neacoperit: la finalul lunii august 2025 erau 253.731 de șomeri în evidențele ANOFM, dintre care doar 54.140 erau „indemnizați” și aproape patru din cinci (199.591) nu mai primeau indemnizația de șomaj. Nota de fundamentare sugerează că problema e mai ales de potrivire între șomeri și locurile de muncă vacante.
„Prin comparație:
• În anul 2024, la sfârșitul lunii decembrie - Total șomeri înregistrați la ANOFM: 261.348 – Șomeri indemnizați: 58.124 și Șomeri neindemnizați: 203.224
• În anul 2023, la sfârșitul lunii decembrie - Total șomeri înregistrați la ANOFM: 235.636 – Șomeri indemnizați: 52.416 și Șomeri neindemnizați: 183.220
• În anul 2022, la sfârșitul lunii decembrie - Total șomeri înregistrați la ANOFM : 239.064 – Șomeri indemnizați: 45.531 și Șomeri neindemnizați: 193.533”, conform documentului.
La finalul lunii septembrie 2025, existau 136.023 străini cu permise de ședere temporară valabile pentru angajare, detașare, înalt calificați, iar conform datelor MAE, doar în perioada ianuarie – septembrie din acest an, au fost emise 42.544 de vize de lungă ședere pentru angajare.
Firmele ceruseră 150.000 de lucrători extracomunitari
Firmele românești ceruseră, pentru 2026, un contingent de 150.000 de muncitori non-UE, însă Ministerul Muncii propunea, în urmă cu câteva săptămâni, doar 75.000 de muncitori străini, pe fondul creșterii șomajului.
Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă din România (PIFM) a transmis, printr-un comunicat emis în octombrie, că este necesară o majorare a contingentului de lucrători străini pentru 2026, în funcție de cererea reală din piață.
„În anul 2025 contingentul stabilit de Guvern a fost de 100.000 de lucrători, însă cererea reală a depășit semnificativ această limită: peste 230.000 de cereri de avize de angajare au fost depuse până în luna octombrie, potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări”, arătau și reprezentanții IMM România, care a susținut poziția PIFM.
De partea cealaltă, Ministerul Muncii ar fi vrut să scadă numărul de muncitori extracomunitari până la 75.000, ministrul Florin Manole explicând că, în acest fel, ar rămâne locuri de muncă vacante pentru cei disponibilizați în urma reformei administrative a premierului Ilie Bolojan.