Firma care a încheiat cu Spitalul Județean Baia Mare contractul pentru care Sorina Pintea ar fi pretins 7 la sută din valoarea lui și-a dobândit obiect de activitate specific lucrărilor contractate exact în ziua în care a fost declarată câștigătoare a selecției simplificate de oferte. Iar acest lucru se întâmpla pe 12 februarie 2019, cu un an înainte de așa-zisul „flagrant delict” al DNA de la Baia Mare. Denunțătorul inițial din acest dosar, Octavian Niculescu, cel care i-a dat suma de 120.000 de lei afaceristului Mihai Coste pentru a plăti „tribut” Sorinei Pintea, nu are nicio calitate de asociat sau administrator la compania care derulează respectivul contract. În schimb, el deține o altă societate care, în decembrie 2018, a încheiat un contract cu Spitalul MAI, aflat în subordinea Direcției Medicale a Ministerului de Interne, alături de Policlinica “Nicolae Kretzulescu”, unde, săptămâna trecută, Sorina Pintea a fost supusă unui tratament degradant și umilitor, fiind plimbată, în cătușe, prin fața camerelor de luat vederi. Curtea de Apel București a revocat mandatul de arestare emis de Tribunalul București pe numele Sorinei Pintea, instituind însă măsura controlului judiciar. Fostul ministru al Sănătății are interdicție de a lua legătura cu denunțătorii săi, printre aceștia numărându-se și șeful Biroului Achiziții din Spitalul Baia Mare, care este, totodată, și cenzor la una din firmele liberalului local Marian Ovidiu Radu Pop.
Contractul pentru care procurorii DNA au reținut-o, la sfârșitul lunii februarie a anului 2020, pe fostul ministru a Sănătății Sorina Pintea a fost încheiat de Spitalul Clinic Județean de Urgență din Baia Mare în data de 12 februarie 2019, cu un an înainte de solicitarea și primirea pretinsei mite de 120.000 de lei, reprezentând 7 la sută din valoarea contractului. Astfel, potrivit SICAP (sistemul electronic al achizițiilor publice), acest contract poartă numărul 4245, încheiat la 12 februarie 2019 între Spitalul Clinic Județean de Urgență din Baia Mare, în calitate de beneficiar, și societatea SC Hospital Technical Solutions SRL din București, în calitate de prestator, în vederea prestării și execuției de lucrări pentru amenajarea Blocului Operator – Sală de Chirurgie Cardiovasculară și Toracică, precum și spații adiacente. Contractul a fost încheiat în baza unei selecții de oferte prin procedură simplificată.
În acest sens, este cel puțin greu de înțeles de ce Sorina Pintea, care, la momentul încheierii acestui contract deținea funcția de ministru al Sănătății, neavând nicio legătură contractuală cu Spitalul Baia Mare, ar fi cerut și, totdată, primit un procent din acest contract în luna februarie a anului 2020. Mai exact, citând din referatul DNA cu propunerea arestării preventive, „în perioada decembrie 2019 – 28 februarie 2020, inculpata Pintea Sorina, în calitatea menționată mai sus (de manager al Spitalului Baia Mare – n.red.), ar fi primit, printr-un intermediar, de la reprezentanții unei societăți comerciale, în două tranșe, sumele de 10.000 de euro și 120.000 lei, care nu i s-ar fi cuvenit, reprezentând un procent de 7% din valoarea unui contract de achiziție publică ce avea ca obiect «proiectarea și executarea lucrărilor de amenajare bloc operator-sală chirurgie cardiovasculară și toracică și spații adiacente», încheiat în anul 2019 de unitatea spitalicească cu societatea comercială. Concret, inculpata ar fi primit banii respectivi în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuțiile sale de serviciu ca manager și ordonator de credite. În data de 28 februarie 2020, după primirea sumei de 120.000 lei, activitate ce ar fi avut loc în biroul inculpatei din cadrul spitalului, s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante”. Infracțiunea flagrantă care, de fapt, nu a fost consemnată într-un process-verbal, fapt pentru care și Curtea de Apel București a admis cererea fostului ministru, înlocuind măsura arestării preventive cu cea a controlului judiciar.
Obiectul de activitate, completat în ziua parafării contractului
Trei aspecte sar, efectiv, în ochi, când citești aceste acuzații. Primul, anume că este vorba despre un procent de 7% din valoarea contractului, perceput drept mită de Sorina Pintea. Valoarea contractului este de 2.299.879 de lei fără TVA, iar 7 la sută din această sumă reprezintă 160.991,46 de lei, nu 120.000 de ei. Valoarea contractului, cu tot cu TVA, ajunge la 2.736.854,82 de lei, ceea ce crește valoarea celor 7 procente la suma de 191.580 de lei. Ceea ce nu „cade” pe calcul făcut de procurorul DNA Marian Drăgulescu.
Al doilea aspect este că Sorina Pintea, conform procurorului, a primit banii de la afaceristul băimărean Mihai Coste, care este, de fapt, un intermediar al afaceristului bucureștean Octavian Niculescu. Care, de altfel, este și primul denunțător în acest dosar, el „turnându-l” pe Coste, după ce, în prealabil, l-a înregistrat în biroul său, iar, ulterior, i-a înmânat banii într-o parcare, de unde a fost „săltat” de DNA. Numai că acest Octavian Niculescu nu are nicio calitate la SC Hospital Technical Solutions SRL, nici de asociat, nici de administrator. Conform datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului, compania care a încheiat cu Spitalul Clinic Județean de Urgență din Baia Mare contractul parafat la 12 februarie 2019 s-a înființat în data de 4 mai 2018 și are drept asociați cinci persoane fizice: Constantin Moise, Daniela Anca Neagoe, Gheorghe Timpu, Gheorghe Aurel Dobrescu și Costin Dumitru.
Cel de-al treilea aspect interesant este legat de obiectul de activitate al SC Hospital Technical Solutions SRL și de data de 12 februarie 2019, când a încheiat acest contract cu spitalul din Baia Mare. Mai exact, conform datelor de la Registrul Comerțului, la momentul înființării, compania în cauză avea declarat drept domeniu principal de activitate „fabricarea de dispozitive, aparate și instrumente medicale și stomatologice”. Însă chiar în ziua în care Spitalul Clinic Județean de Urgență din Baia Mare deschidea ofertele pentru atribuirea contractului de lucrări în cauză, are loc o Adunare a Asociaților SC Hospital Technical Solutions SRL, în cadrul căreia se decide completarea obiectului de activitate cu „fabricarea de construcții metalice și părți componete ale acestora; fabricarea de uși și ferestre metalice, precum și cu activități de arhitectură”. Cu alte cuvinte, la momentul înscrierii pentru selecția de oferte, compania în cauză nu avea declarat obiectul de activitate necesar prestării serviciilor solicitate, întregistrându-și acest obiect de activitate în ziua deschiderii ofertelor și atribuirii contractului.
Tandem la afacerile cu statul
Denunțătorul numărul 1 din acest dosar, Octavian Niculescu, nu are, așadar, nicio legătură patrimonială cu firma care, teoretic, a dat șpagă pentru derularea acestui contract. Există însă două legături indirecte și circumstanțiale. Prima, este aceea că Nicuescu este unic asociat și administratror la o altă companie, care a trecut de la domeniul imobiliar la cel medical, pe nume SC Tehnoplus Service SRL București (actualmente Tehnoplus Medical SRL), companie înființată în anul 1993. Un document oficial arată că în data de 15 septembrie 2009, asociatul unic Octavian Niculescu decide să înființeze un punct de lucru al firmei pe care o patronează într-un sediu din Șoseau Dudești-Pantelimon, nr. 44, acolo unde, nouă ani mai târziu, își declară sediul social nou-înființata companie SC Hospital Technical Solutions SRL, cea care a parafat, în 12 februarie 2019, contractul cu Spitalul Clinic Județean de Urgență din Baia Mare.
A doua legătură dintre cele două entități economice private este că societățile SC Tehnoplus Medical SRL și SC Hospital Technical Solutions SRL au mers împreună „la produs”, pe bani publici. Un exemplu în acest sens îl reprezintă un contract atribuit, anul trecut, de Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii “Grigore Alexandrescu” din București. Tehnoplus Medical a primit trei loturi din acest contract, în valoare de 35.255 de lei fără TVA, pentru furnizarea unui lavoar pentru apă sterilă, a unui aspirator medical pentru neurochirurgie și a unui cărucior pentru transport materiale contaminate, în timp ce SC Hospital Technical Solutions SRL a primit un lot pentru amenajarea unei stații pentru gaze medicale, pentru care a primit suma de 455.900 de lei.
În legătură cu SC Hospital Technical Solutions SRL mai merită subliniat faptul că, începând cu data de 28 noiembrie 2018, a încheiat contracte cu spitalele din România în valoare totală de 11.051.085,84 de lei cu TVA inclusă (1.841.847,6 euro), printre beneficiarii lucrărilor prestate numărându-se Spitalul Județean de Urgență Zalău, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii “Marie Sklodowska Curie”, Spitalul Județean de Urgență din Miercurea Ciuc, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii “Grigore Alexandrescu”, Spitalul Clinic de Urgență Baia Mare, Spitalul Clinic Municipal de Urgență “Elena Beldiman” din Bârlad și Institutul Oncologic “Profesor Doctor I. Chiricuța” din Cluj-Napoca.
Denunțătorul Niculescu a prestat pentru… Ministerul de Interne
Un alt element mai mult decât interesant îl reprezintă unul dintre miile de contracte pe care firma lui Octavian Niculescu, denunțătorul inițial din dosarul „Pintea” l-a derulat cu statul român. În data de 12 decembrie 2018, SC Tehnoplus Medical SRL (fostă Tehnoplus Service SRL) este contractată de Spitalul Clinic de Urgență al Ministerului Administrației și Internelor „Prof. Dr. Dimitrie Gerota”, din București, ca în decurs de 12 luni să livreze paturi pentru terapie intensivă cu sistem de cântărire integrat și paturi simple de terapie intensivă. Valoarea acestui contract, care are numărul 900551/2018, este de 309.327 lei fără TVA și a fost atribuit de autoritatea contractantă prin aceeași procedură simplificată de selecție de oferte.
Spitalul Clinic de Urgență “Prof. Dr. Dimitrie Gerota” se află în subordinea Direcției Generale Medicale a Ministerului Administrației și Internelor, alături de Centrul Medical de Diagnostic şi Tratament Ambulatoriu “Dr. Nicolae Kretzulescu” Bucureşti, adică Policlinica MAI, unde, săptămâna trecută, Sorina Pintea a fost supusă unui tratament degradant și umilitor, fostul ministru al Sănătății, suferind de o boală autoimună, aflată într-o stare de sănătate mai mult decât precară, a fost târâtă, în cătușe, prin fața camerelor de luat vederi și bruscată de un agent al Centrului de Reținere și Arest Preventiv al Poliției Capitalei.
Mai este de remarcat încă un contract pe care firma lui Niculescu l-a parafat, în data de 26 februarie 2019 (cu fix un an înainte de reținerea Sorinei Pintea), chiar cu Ministerul Sănătății, condus de Sorina Pintea. Este vorba despre un contract, în valoare de 8.000 de lei fără TVA, în baza căruia SC Tehnoplus a livrat ministerului zece paturi pentru pacienți, în cadrul proiectului „Sistemul Național de Formare pentru Simulare în Anestezie și Terapie Intesivă și alte Specialități (SIMLAB)”.
Tehnoplus Medical, pe lista neagră a Băncii Mondiale
Așa cum menționam mai sus, firma lui Octavian Niculescu a încheiat, în ultimii ani, contracte de peste 60 de milioane de euro cu spitalele din România. În urmă cu trei ani, „Jurnalul” dezvăluia că Tehnoplus Medical SRL are ca domeniu de activitate producţia de dispozitive, aparate şi instrumente medicale şi de laborator, cu o cifră de afaceri de 61.372.548 lei, 122 de angajaţi şi un profit net de 7.391.084 lei în 2016, dar şi datorii de 30.020.657 lei. Compania la care Octavian Niculescu este unic asociat şi administrator bifează însă constant performanţe financiare. Numai în ultimii cinci ani, Tehnoplus Medical SRL a înregistrat un profit net total de 58,2 milioane de lei, echivalentul a 13 milioane de euro. Clienţii firmei sunt spitalele din toată ţara, inclusiv cele ale SRI şi SIE, pentru care livrează absolut orice, de la pansamente şi seringi la mobilier şi aparatură medicală, până la secţii şi săli de operaţie la cheie. Octavian Niculescu mai apare în două firme, Hospital Project & Consulting SRL şi Protruck Transport SRL.
Tehnoplus Medical SRL a intrat însă în același an, în vizorul Băncii Mondiale, compania lui Niculescu fiind acuzată de corupție. Banca Mondială a remis, de la Washington, în data de 5 mai 2017, un comunicat de presă, în care arată că „Grupul Banca Mondială a anunţat că societatea comercială Tehnoplus Medical SRL este introdusă în lista de excluderi a Băncii Mondiale timp de doi ani. Această excludere este instituită conform clauzelor unui Acord de Negociere de Soluţii (Negotiated Resolution Agreement - NRA) încheiat între Banca Mondială şi societatea menţionată, încheiat în urma unei anchete desfăşurate de Banca Mondială cu privire la anumite acuzaţii de dare şi luare de mită în cadrul activităţilor aferente Proiectului de Reformă în Sănătate 2. Conform probelor identificate în cadrul cercetărilor, Tehnoplus a acordat ca mită suma de 168.860 euro în schimbul atribuirii unui contract de furnizare de echipamente. Aceste plăţi constituie o practică inacceptabilă, penalizată prin sistemul de sancţiuni al Grupului Banca Mondială. Conform prevederilor Acordului NRA menţionat mai sus, Tehnoplus se angajează să coopereze cu Vicepreşedinţia Grupului Banca Mondială însărcinată cu probleme de integritate şi să-şi îmbunătăţească programul propriu de conformare, astfel încât acesta să fie aliniat Ghidului de Integritate şi Conformare aprobat de Consiliul Director al Băncii Mondiale în anul 2010. Această excludere instituită asupra societăţii Tehnoplus Medical S.R.L poate fi adoptată şi de alte bănci de dezvoltare multilaterală, conform prevederilor Acordului de Recunoaştere Reciprocă a Excluderilor (Agreement of Mutual Recognition of Debarments), semnat în data de 9 aprilie 2010.
Un alt martor-denunțător, șef la Investiții în Spitalul din Baia Mare și angajat în siajul PNL
Sorina Pintea a fost pusă în libertate, la sfârșitul săptămânii trecute, de un complet de doi judecători de la Curtea de Apel București. Instanța a admis, astfel, cererea avocaților fostului ministru și a înlocuit măsura arestului preventiv cu cea a controlului judiciar, demonstrând, astfel, că la dosarul DNA nu există probe solide. Controlul judiciar a fost instituit pentru o perioadă de 60 de zile, iar, printre obligațiile pe care Sorina Pintea trebuie să le respecte, în acest interval de timp, este și aceea să nu comunice direct sau indirect cu inculpatul denunțător Mihai Coste, dar și cu denunțătorii George Lucian Tudor, Octavian Niculescu, Marius Mihai Barbul și Dan Botorce. Acesta din urmă, este unul dintre cei care au pus, astfel, umărul la inculparea Sorinei Pintea. El este nimeni altul decât șeful Biroului Investiții din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență din Baia Mare, compartiment care se ocupă inclusiv de contracte. Coincidență sau nu, același Dan Botorce deține, începând cu data de 14 decembrie 2017, până la data de 15 decembrie 2020, funcția de cenzor al companiei EKKA SA, controlată de omul de afaceri băimărean Marian Ovidiu Radu Pop, fost consilier local la Primăria din Baia Mare, din partea PNL, și unul dintre sponsorii formațiunii conduse, astăzi, de Ludovic Orban, conform presei locale.